Avocații reacționează după ce asociația patronală RBL a contestat vehement proiectul de lege prin care companiilor li se impunea să lucreze cu juriști pentru actele lor și încearcă să demonteze acuzațiile mediului de afaceri

RBL susține că o astfel de legislație ar avea un efect direct în special asupra IMM-urilor.

“În timp ce Comisia Europeană și-a asumat reducerea sarcinii administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri, în Parlamentul României se află un proiect care merge în sens invers. Propunerea legislativă B563/2026, depusă la Senat pe 14 octombrie, ar obliga firmele să treacă pe la avocat pentru actele de înființare și modificare a societății și pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiționale”, arată comunicatul transmis luni de RBL.

Asociația patronală estimează că, numai pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale, costul suplimentar ar depăși 100 de milioane de euro pe an. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, inclusiv pentru contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an.

UNBR contestă însă afirmațiile făcute de organizația patronală și susține că proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 nu impune intervenția avocatului pentru orice contract al unei firme, iar estimările privind costurile suplimentare de până la 800 de milioane de euro pornesc de la o interpretare care depășește sfera obligației propuse.

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) spune că face aceste precizări ca răspuns la comunicatul Romanian Business Leaders (RBL), subliniind că preocupările mediului de afaceri privind costurile, simplificarea procedurilor și predictibilitatea legislației sunt legitime și trebuie luate în considerare.

Uniunea avocaților încearcă demonteze pe rând temerile exprimate de asociația oamenilor de afaceri. Astfel susține în primul rând că noua lege nu ar impune serviciile unui avocat pentru toate contractele semnate.

„Proiectul nu impune avocat pentru orice contract sau act al unei firme. Obligația propusă privește contractele pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau dovadă, cu respectarea excepțiilor legale. Simpla încheiere în scris a unui contract nu atrage automat această obligație. Nerespectarea ei nu determină nulitatea contractului, decât dacă legea prevede expres această sancțiune”, se menționează în comunicatul UNBR.

În al doilea rând, avocații contestă și suma avansată de RBL cu privire la cheltuielile care ar urma să fie impuse firmelor.

„Estimările RBL privind costurile de 100 și 800 de milioane de euro nu sunt realiste. Acestea trebuie raportate la actele efectiv acoperite de proiect, la derogările aplicabile, la serviciile juridice deja contractate și la cheltuiala suplimentară reală. Scenariul de aproape 800 de milioane de euro apare supradimensionat, fiind construit pe o interpretare a obligației propuse care depășește sfera sa de aplicare. Onorariul avocatului este un cost real, dar și riscul juridic are un cost. Ambele trebuie evaluate”, mai susțin avocații.

Mai mult decât atât, Uniunea Barourilor consideră că noua modificare legislativă va duce la simplificare procedurilor, prin clarificarea dovezii mandatului prin împuternicirea avocațială va rezulta evitarea procurilor suplimentare solicitate doar pentru confirmarea reprezentării. Cerințele speciale de formă ale mandatului rămân aplicabile. Pentru beneficiar, eliminarea formalităților nejustificate poate însemna mai puține drumuri, cheltuieli și întârzieri.

Avocații mai susțin și că proiectul trebuie interpretat și corelat cu legislația specială aplicabilă celorlalte profesii. Pentru evitarea interpretărilor divergente, competențele stabilite prin legi speciale trebuie păstrate și delimitate expres, inclusiv în cazul profesioniștilor care nu se încadrează în categoria profesiilor juridice.

UNBR susține și că noua legislație nu ar interzice platformele LegalTech sau utilizarea inteligenței artificiale. Diferența relevantă este între informarea juridică generală și consultanța juridică personalizată, nu între tehnologiile utilizate. UNBR nu primește competența de a închide unilateral platforme, eventualele măsuri fiind supuse controlului instanței.

UNBR susține analiza efectelor asupra concurenței și examinarea observațiilor formulate în cadrul dezbaterii parlamentare, inclusiv clarificarea dispozițiilor care pot genera interpretări divergente.