Azerbaidjanul a transmis Armeniei un proiect de tratat de pace

Potrivit acestui reprezentant, citat de agenţia RIA Novosti, Azerbaidjanul aşteaptă o reacţie din partea Armeniei.

Mai devreme, premierul armean Nikol Paşinian, confruntat în ţara sa cu apeluri la demisie în urma căderii provinciei Nagorno-Karabah sub control azer, le-a spus compatrioţilor săi într-un mesaj televizat că Armenia „are nevoie de pace”.

„Trăim astăzi momente grele, cu o nespusă suferinţă fizică şi psihologică”, a remarcat premierul armean în mesajul transmis chiar de Ziua Naţională a Armeniei, Ziua Independenţei. Armenia „trebuie să meargă pe calea păcii, pentru independenţa, statalitatea, pentru viitorul său”, a insistat el, după ce anterior susţinuse că există forţe externe care încearcă „să atragă Armenia în război”.

Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat miercuri că a apreciat faptul că Armenia – care de altfel avea opţiuni limitate – nu a încercat să intervină militar în faţa ofensivei fulger lansate de armata azeră. Potrivit lui Aliev, această atitudine a Erevanului, diferită de cea din războiul din 2020, când Armenia i-a sprijinit pe separatiştii armeni din Nagorno-Karabah, va elimina un obstacol din calea unor negocieri de pace mai largi între cele două ţări din Caucaz.

În acest timp, liderii armeni din Nagorno-Karabah au confirmat că au convenit o încetare a focului cu Azerbaidjanul, dar detaliile unui acord final, inclusiv cele asupra predării armelor, încă nu sunt definitivate. Un consilier al lui Samvel Şahramanian, preşedintele autoproclamatei „Republici Arţah” (numele pe care armenii îl dau provinciei Nagorno-Karabah), David Babaian, a declarat că armenii din această provincie azeră cu populaţie majoritar armeană se simt abandonaţi de toată lumea, de Rusia, de Occident şi de Armenia.

Conform acordului de încetare a focului, anunţat cu o zi în urmă de Azerbaidjan şi de Ministerul rus al Apărării, care are trupe de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, formaţiunile armate ale etnicilor armeni vor fi dizolvate şi dezarmate. Întrebat despre dezarmare, acelaşi consilier a răspuns că luptătorii armeni cer mai întâi garanţii de securitate.

Armata azeră a lansat marţi o operaţiune militară pentru a recăpăta complet controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, pierdută în urma războiului cu Armenia de la începutul anilor ’90, şi recucerită parţial de Azerbaidjan după războiul din 2020 încheiat printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.