Azerbaidjanul acuză Armenia în fața Curții Internaționale de Justiție că duce o campanie mediatică împotriva sa

Cele două ţări vecine şi rivale din Caucaz expun săptămâna aceasta şi următoarea în faţa Curţii cu sediul la Haga un diferend de lungă dată asupra „purificării etnice”, în timp ce tensiunile militare între ele se intensifică.

„De la început Armenia avea drept obiectiv să înceapă această procedură în faţa CIJ şi să utilizeze această procedură pentru a duce o campanie mediatică publică împotriva Azerbaidjanului”, a declarat în faţa magistraţilor Elnur Mammadov, reprezentantul azer.

Invocarea de către Armenia a competenţei Curţii era „prematură”, a continuat Mammadov. „Aceasta pentru că Armenia a eşuat să poarte negocieri cu Azerbaidjanul pentru a încerca soluţionarea acestui diferend”, a adăugat el. Desigur, există „negocieri limitate”, însă Erevanul „a eşuat să le continue”, a mai spus Mammadov.

La începutul lunii aprilie, cele două ţări s-au acuzat că au deschis focul de-a lungul frontierei lor comune, reducând astfel speranţele de a se ajunge la un acord de pace durabil, după decenii de lupte sporadice.

Bătălia juridică în faţa CIJ datează din septembrie 2021, când cele două ţări au depus plângere una împotriva celeilalte la distanţă de o săptămână.

Cele două state vecine se acuză reciproc de „epurare etnică” şi de încălcarea Convenţiei internaţionale asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială (CERD).

CIJ, care tranşează asupra diferendelor dintre state, a emis ordonanţe de urgenţă în decembrie 2021, îndemnând cele două părţi să împiedice incitarea şi promovarea urii rasiale.

Însă, chiar dacă deciziile CIJ sunt constrângătoare, ea nu dispune de niciun mijloc pentru a le face să fie aplicate şi tensiunile s-au acutizat, culminând cu ofensiva-fulger a Azerbaidjanului în septembrie anul trecut în teritoriul contestat Karabah.

Baku l-a recucerit în urma acestei operaţiuni militare de o zi, ceea ce a determinat toată populaţia armeană a enclavei, adică peste 100.000-120.000 de locuitori, să fugă spre Armenia.

Câteva săptămâni mai târziu, Armenia a sesizat din nou CIJ, cerând Curţii să ordone Azerbaidjanului să îşi retragă trupele din Karabah şi să permită refugiaţilor armeni să se întoarcă la casele lor în deplină siguranţă.

În noiembrie, Curtea a ordonat Azerbaidjanului să permită tuturor persoanelor care doresc să se întoarcă în Karabah să o facă „în deplină siguranţă, fără piedici şi cât mai repede”.

Audierile începute luni vor continua până pe 26 aprilie. Ele vizează obiecţiile ridicate de fiecare dintre părţi în dosarul iniţial depus de partea adversă în septembrie 2021.

Cele două foste republici sovietice au purtat două războaie pentru controlul asupra acestei regiuni muntoase, războaie care au făcut mii de victime în cele două tabere şi au provocat exodul a sute de mii de persoane: unul în anii 1990, în timpul destrămării Uniunii Sovietice, şi al doilea mai recent, în 2020.

De asemenea, conflictul a tensionat relaţiile dintre Rusia şi Armenia, Erevanul estimând că Moscova nu a făcut suficiente eforturi pentru a ajuta Armenia când era atacată.

În februarie, Armenia a aderat oficial la Curtea Penală Internaţională (CPI), în pofida atenţionărilor Moscovei. De acum, Armenia trebuie să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă acesta va călca pe teritoriul armean, în virtutea mandatului de arestare emis de CPI împotriva preşedintelui rus, în martie 2023.