Azerbaidjanul l-a convocat pe ambasadorul UE la Baku pentru a protesta împotriva unei rezoluții a Parlamentului European privind prizonierii armeni din Nagorno Karabah

PE consideră „injustă” detenţia prizonierilor de război şi a ostaticilor respectivi şi a cerut eliberarea lor imediată, reafirmând susţinerea Uniunii Europene pentru armenii din Nagorno Karabah şi cerând tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru distrugerea patrimoniului cultural şi religios al acestora.

Ministerul de Externe azer a respins rezoluţia ca „nejustificată şi părtinitoare” şi a afirmat că armenii au plecat din regiunea respectivă de bunăvoie, iar cei prezentaţi de UE ca prizonieri de război au comis de fapt infracţiuni grave, inclusiv crime de război.

Armenii din Nagorno Karabah, teritoriu recunoscut internaţional ca aparţinând Azerbaidjanului, s-au desprins de autoritatea Guvernului de la Baku la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991. Azerbaidjanul şi Armenia au purtat două războaie pentru regiunea respectivă, înainte ca forţele azere să o recucerească în 2023.

Practic toţi cei circa 100.000 de armeni din Nagorno Karabah s-au refugiat în Armenia acum trei ani, iar unii oficiali din rândul lor au fost judecaţi la Baku în ianuarie 2025. Mai multe organizaţii internaţionale pentru drepturile omului şi-au exprimat îngrijorarea faţă de corectitudinea procesului. În februarie anul acesta, miliardarul armean Ruben Vardanian a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.

Şi Parlamentul azer a reacţionat la rezoluţia PE, anunţând ruperea legăturilor cu Legislativul european pe motiv că acesta duce o „campanie de calomniere” a Azerbaidjanului.

Sursa foto: Facebook.com/euneighbourseast