Azomureș sistează din nou producția din cauza „inflației, practicilor anticoncurențiale și a viitoarei taxă de 1% pe venituri”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Producătorul de îngrășăminte Azomureș anunță că își va sista producția de amoniac și îngrășăminte pentru luna decembrie, din cauza „unui set de politici și a lipsei de acțiune a autorităților”, care afectează negativ marea industrie locală.

Acum, în fabrică se derulează doar activitățile de mentenanță și securizare, urmând ca, potrivit celui mai optimist scenariu, producția să fie reluată la începutul lunii ianuarie.

Producătorul anunță însă că nu va recurge la disponibilizări. Noaptea nu va mai fi însă nevoie de angajați. Astfel, cei aproximativ 5-600 de angajați care lucrau în producție ar putea avea venituri „ușor diminuate”, după cum au explicat oficialii companiei, pentru Economica.

De ce s-a închis Azomureș

Managementul companiei se declară îngrijorat în legătură cu perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităților să susțină industria de îngrășăminte din România.

În plus,  Josh Zacharias, directorul general al Azomureș, avertizează asupra unei crize care se profilează în agricultura și industria românească, invocând presiunea asupra costurilor din cauza inflației locale, practicile anticoncurențiale și o viitoare taxă de 1% pe venituri.

„Calculăm o reducere de 3% a profitabilității pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achizițiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a spus Josh Zacharias.

De la reluarea producției în octombrie, costurile cu gazele naturale au crescut cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâșia Gaza.

În ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piața europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părți industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

„Statul român are la dispoziție diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferență cheie față de UE în general – dar din păcate nu le folosește. Drept urmare, chiar dacă celelalte țări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrășăminte și alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producție, în România, Azomureș -ultima companie de acest gen – se luptă pentru a rămâne operațională”, a subliniat Josh Zacharias.

Directorul general al Azomureș atrage atenția asupra diferențelor mari ale prețurilor la îngrășăminte din România față de restul Europei și avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor, fără un producător local care să concureze cu importurile. În plus, companiaspune că  trebuie să susțină și povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenții din afara UE.

„Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe și alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureș pentru existența lor, și asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrășămintele Azomureș în ultimii 60 de ani”, a adăugat Josh Zacharias.

Azomureș se confruntă și cu alte provocări ce își au rădăcina în lipsa de acțiune a autorităților, printre care: subvențiile pentru gaze în Bulgaria (România nu are o politică similară și, ca urmare, importurile bulgare de îngrășăminte în România sunt în creștere); supraoferta de gaze subvenționate în România (în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacționate de Transgaz, gazul suplimentar nu este pus la dispoziția pieței, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureș); fraudă fiscală la import și sancțiuni (în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanța cu documente false pentru a evita taxele și sancțiunile și, până când autoritățile au descoperit situația, jumătate din transport a dispărut).

“Lupta companiei are în vedere atât provocările pieței, cât și lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias, făcând un apel către autorități să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuție securitatea input-urilor pentru agricultură, precum și viitorul industriei agricole românești în general.

Ce efecte vor fi în piața de îngrășăminte

Azomureș producea într-o lună în jur de 140.000 de tone  îngrășăminte, iar în perioada noiembrie- martie pregătea sctocuri pentru campania agricolă din primăvara. Astfel, prin sistarea producției luna aceasta, compania va avea mai puțină marfă pentru fermieri.

Compania importă însă uree din Asia.