Băieţii deştepţi din energie bat statul. Contractele rămân, deocamdată, secrete

Ministerul Economiei nu a ajuns la o înţelegere cu beneficiarii contractelor bilaterale de vânzare a energiei încheiate de Hidroelectrica, astfel că a transmis Ministerului Justiţiei documentele pentru analiză în vederea anulării, iar o poziţie va fi adoptată până pe 23 februarie.

„Am un singur mesaj de transis. Având în vedere că până miercuri rezultatul negocierilor bilaterale cu scopul reducerii duratei, cantităţilor şi creşterea preţului, şi că nu s-au obţinut rezultatele aşteptate de acţionar, am decis transmiterea tuturor acestor contrarte către Ministerul Justiţiei cu scopul analizării posibilităţii de anulare a acestora. Termenul este 23 februarie, dată la care vom avea o poziţie comuncă MECMA şi Ministerul Justiţiei”, a declarat miercuri Ministrul Economiei, Lucian Bode.

Potrivit lui Bode, cei mai mulţi beneficiari ai contarctelor bilaterale nu au acceptat în special majorarea preţurilor.

„Majoritarea companiilor au fost de acord cu reducerea duratei şi a cantităţilor, dar nu au agreat în special condiţia a treia, respectiv creşterea preţurilor. Pe statul român îl interesează să aducă în limita normală şi a bunului simţ aceste contracte”, a adăugat ministrul.

El a afirmat că dacă aceste contarcte nu vor putea fi anulate are un plan de rezervă.

„Avem şi un plan doi pe care vi-l vom comunica. După 23 februarie, în funcţie de rezultatul analizei pe contracte, vom putea veni şi cu alte elemente şi alţi paşi pe care noi îi vom face”, a mai spus Bode.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a impus Guvernului un termen scurt în care să finalizeze procedurile de renegociere a contractelor bilaterale la Hidroelectrica, respectiv până la 15 februarie 2012, şi să anuleze, în limitele legii, înţelegerile pentru care aceste negocieri nu pot fi încheiate.

Termenul de 15 februarie a fost stabilit prin scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie.

„Va fi încheiată renegocierea contractelor bilaterale, astfel cum este permis de condiţiile de piaţă, până la 15 februarie. Dacă încheierea nu este posibilă, contractele vor fi anulate acolo unde este posibil legal”, se arată în document.

Astfel de contracte directe au fost încheiate de Hidroelectrica începând din anii 2000, iar jumătate dintre acorduri au fost preluingite până în 2018.

În toamna anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa FMI ca, până la 31 decembrie 2011, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM.

În luna decembrie, reprezentanţii Hidroelectrica susţineau că au transmis notificări privind intenţia de reziliere a contractelor aflate în derulare şi care nu au fost tranzacţionate pe OPCOM, arătând că înţelegerile vor fi reziliate „la primul termen posibil”.

Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din ţară, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).

În ultimele zile ale anului trecut, surse din companie au declarat agenţiei MEDIAFAX că Hidroelectrica a reziliat doar trei contracte directe de vânzare a energiei, cu SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov. De asemenea, compania Luxten Lightning a renunţat la acord.

SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov cumpărau cantităţi mici de energie, la preţuri printre cele mai ridicate practicate de Hidroelctrica la contractele bilaterale. Chiar şi aşa, preţurile sunt de aproape două ori mai mici comparativ cu tarifele obţinute pe bursa OPCOM.

În conferinţa de presă susţinută la finalul misiunii de evaluare, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că acele contracte bilaterale pentru energie negociate direct şi de care beneficiază doar anumite grupuri pe cheltuiala populaţiei ar trebui încetate imediat, din moment ce astfel de înţelegeri provoacă numai la Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane euro în fiecare an.

Contractele de furnizare de energie încheiate între statul român şi companii nu au fost niciodată făcute publice, motivele invocate fiind clauze de confidenţialitate, care, dacă ar fi făcute publice, ar obliga statul să plătească despăgubiri.