Banca Centrală a Sloveniei cere viitorului guvern să sprijine recapitalizarea sectorului bancar

Bratusek ar trebui să meargă mai departe cu stabilizarea fiscală şi financiară deoarece Banca Centrală a Sloveniei va „sprijini semnificativ soluţiile experţilor de reconstruire a sistemului bancar. Noul guvern ar trebui să accelereze măsurile de stimulare a economiei, inclusiv restructurarea unor companii şi reducerea gradului lor de îndatorare”, se arată într-o declaraţie publicată marţi de Bank Slovenije.

Slovenia se confruntă cu o criză bancară semnificativă, iar Bratusek încearcă să formeze o nouă coaliţie pentru a scoate ţara din recesiune.

Economia slovenă s-a contractat cu 3% în trimestrul patru din 2012, după un declin de 3,3% în precedentele trei luni. Anul trecut Produsul Intern Brut a scăzut cu 2,3%.

Băncile din Slovenia, care sunt în centrul speculaţiilor că ţara ar putea avea nevoie de ajutor extern, au raportat pentru 2012 pierderi chiar mai mari decât a estimat luna trecută guvernatorul Băncii Centrale a Sloveniei, Marko Kranjec. Banca Sloveniei a anunţat în 20 februarie că grupurile bancare slovene, majoritatea deţinute de stat, au înregistrat anul trecut pierderi înainte de taxe de 664 milioane de euro (886 milioane de dolari). Marko Kranjec estimase pierderile la aproximativ 606 milioane de euro.

„Anul trecut, băncile au înregistrat venituri nete din dobânzi mai mici şi provizionale mai ridicate pentru creditele neperformante, care au crescut cu 23% şi au ajuns la 1,5 miliarde de euro”, se arată în comunicatul Băncii Centrale a Sloveniei, care a avertizat că există riscul înrăutăţirii situaţiei financiare a instituţiilor de creditare şi a majorării pierderilor în 2013.

Creditele neperformante ale băncilor slovene sunt estimate la aproximativ 7 miliarde de euro, adică 20% din PIB, ceea ce a alimentat speculaţiile că ţara ar putea fi nevoită să solicite un pachet de asistenţă financiară.

În 13 februarie, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a revizuit în scădere, cu o treaptă, ratingul de ţară al Sloveniei, din cauza majorării datoriei ţării şi a perspectivelor nesigure de creştere a economiei. S&P a retrogradat Slovenia de la ‘A’ la ‘A minus’, cu patru trepte peste nivelul ‘junk’ (nerecomandat pentru investiţii), după ce în noiembrie agenţia de evaluare financiară a plasat ratingul Sloveniei sub supraveghere, cu implicaţii negative.

S&P a menţionat că Slovenia are o povară a datoriei mai ridicată decât s-a anticipat, din cauza ajutorului financiar acordat băncilor de stat, şi a apreciat că ţara se confruntă cu riscuri în rezolvarea problemelor economice şi a presiunilor fiscale. Aceşti factori, consideră agenţia, constrâng capacitatea Sloveniei de a pune în aplicare în continuare deciziile necesare sprijinirii sistemului bancar, a finanţelor publice şi a perspectivelor de creştere.

Nivelul datoriei guvernamentale a Sloveniei a crescut anul trecut la aproximativ 48% din PIB, faţă de 16% în 2008, iar S&P estimează că sprijinul guvernului pentru băncile de stat va duce la creşterea datoriei ţării cu aproximativ 3-4 miliarde de euro în acest an.

Deficitul Sloveniei a scăzut la aproximativ 4% din PIB în 2012, de la 6,4% în 2011, datorită implementării cu succes a măsurilor de consolidare fiscală.

Băncile slovene, care depind de împrumuturile de la BCE pentru finanţare, sunt afectate de nivelul ridicat al creditelor neperformante, deoarece economia se confruntă cu a treia recesiune în ultimii trei ani.

Slovenia este primul stat ex-comunist care a adoptat moneda euro, în anul 2007.