Banca Elveţiei, pregătită să ia noi măsuri dacă aprecierea francului va creşte riscurile

Banca Naţională a Elveţiei anticipează „deprecierea francului, în continuare”, a afirmat Hildebrand pentru ziarul NZZ am Sonntag, într-un interviu publicat duminică, citat de Bloomberg.

„Dacă nu se va întâmpla asta, ar putea conduce la incidente de deflaţie şi ar putea afecta puternic economia. Suntem pregătiţi să luăm noi măsuri dacă perspectivele economice şi riscul de deflaţie le vor impune”, a arătat oficialul.

Banca centrală a Elveţiei a impus la începutul lunii septembrie un plafon de 1,2 franci al cursului franc/euro, cerut de oamenii de afaceri elveţieni pentru a apăra economia locală de riscuri după ce moneda se apreciase cu peste 17% în 12 luni, ameninţând exporturile şi ridicând riscul de deflaţie.

Guvernul elveţian şi-a redus în septembrie prognoza privind exporturile, iar mai multe companii de top din Elveţia, exportatori şi totodată angajatori importanţi, au anunţat scăderea vânzărilor din cauza aprecierii francului.

Întrebat dacă Banca Elveţiei intenţionează să ridice plafonul cursul de schimb, Hildebrand a arătat că instituţia „monitorizează datele şi va lua măsuri dacă va fi necesar”.

Francul elveţian a atins pe 9 august maximul istoric faţă de euro, la 1,0075 franci/euro. De la introducerea plafonului, francul s-a tranzacţionat între 1,2 şi 1,2474 franci/euro.

Francul a închis vineri la 1,22 franci/euro, în scădere cu 0,5%.

„Constatăm că politica noastră foarte clară privind introducerea cursului minim este foarte credibilă. La nivelul actual al cursului în raport cu euro, francul este încă evaluat prea sus”, apreciază şeful băncii centrale a Elveţiei.

Federaţia Elveţiană a Sindicatelor, care reprezintă circa 380.000 de salariaţi, a cerut în octombrie băncii centrale să ridice pragul la cel puţin 1,4 franci pe euro. Cel mai mare grup patronal de lobby al producătorilor din Elveţia a cerut de asemenea un curs mai ridicat.

Încercările din trecut ale băncii centrale de a stopa aprecierea francului, inclusiv prin achiziţii continue de valută de pe piaţă timp de 15 luni, au condus la o pierdere-record de 21 miliarde de dolari la instituţie în 2010. Banca a fost criticată dur de societatea civilă şi de politicieni, unii parlamentari cerând demisia lui Hildebrand.

Banca şi-a crescut de peste patru ori rezervele valutare din martie 2009 până în iunie 2010, când a pus capăt acestei strategii.

Hildebrand a afirmat în interviul citat că economia Elveţiei va creşte cu 1,5% în acest an, însă cu stagnare în semestrul al doilea.