Banca Mondială: Prețul mediu al petrolului va fi de 90 de dolari pe baril în acest an și va scădea în 2024. Există risc de scumpire dacă escaladează conflictul din Orientul Mijlociu

În cel mai recent raport „Perspectivele pieţelor de materii prime”, publicat luni de instituţia financiară internaţională, se arată că preţul petrolului a crescut cu doar 6% de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas, în timp ce preţurile produselor agricole, ale celor mai multe metale şi ale altor materii prime „abia s-au modificat”.

Raportul indică trei scenarii de risc pe baza episoadelor istorice care implică conflictele din regiune, din anii ’70, cu sporirea severităţii şi a consecinţelor.

„Scenariul care indică o mică perturbare”, echivalentă cu reducerea producţiei de petrol înregistrată în 2011, în timpul războiului civil din Libia, de aproximativ 500.000 – 2.000.000 de barili pe zi (bpd) ar duce la o creştere a preţului petrolului între 93 şi 102 dolari pe baril, în trimestrul patru din 2023.

„Scenariul care indică o perturbare medie” – echivalentă cu războiul din Irak din 2003 – ar reduce livrările globale de petrol cu 3 – 5 milioane bpd, majorând preţului petrolului între 109 şi 121 de dolari pe baril.

„Scenariul unei perturbări masive” – echivalentă cu impactul embargoului petrolier arab din 1973, ar reduce livrările globale de petrol cu 6 – 8 milioane bpd. Iniţial, în acest scenariu, preţului petrolului ar ajunge la 140 – 157 de dolari pe baril.

„Preţurile mai ridicate ale petrolului, dacă se menţin, vor duce inevitabil la preţuri mai ridicate ale alimentelor. Dacă se materializează şocul sever al preţului petrolului, vor fi afectate semnificativ preţurile alimentelor, care deja sunt la un nivel ridicat în multe ţări în curs de dezvoltare”, a afirmat Ayhan Kose, adjunctul economistului şef al Băncii Mondiale.

Cererea de petrol a Chinei a fost surprinzător de rezilientă, ţinând cont de turbulenţele din sectorul imobiliar, înregistrând un avans de 12% în primele nouă luni din 2023, faţă de perioada similară din 2022, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Producţia şi exporturile Rusiei de petrol au fost relativ stabile anul acesta, în pofida embargoului impus de Occident asupra ţiţeiului rusesc. Exporturile Rusiei în UE, SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale au scăzut cu 53 de puncte procentuale (pp) între 2021 şi 2023, dar acestea au fost în mare parte înlocuite prin majorarea exporturilor în China, India şi Turcia – o creştere de 40 pp.

Dacă se intensifică războiul dintre Israel şi Hamas, autorităţile din ţările în curs de dezvoltare vor trebui să adopte măsuri pentru a gestiona posibila creştere a inflaţiei. De asemenea, guvernele trebuie să evite restricţiile comerciale, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte, deoarece ele pot deseori intensifica volatilitatea preţurilor şi spori insecuritatea alimentară, avertizează Banca Mondială.

Cotaţia petrolului a scăzut luni dimineaţa pe piaţa din Asia, după ce ofensiva terestră lansată de Israel în Fâşia Gaza nu a condus la o reacţie militară semnificativă din partea Iranului şi aliaţilor săi, calmând îngrijorările că livrările regionale de ţiţei ar putea fi întrerupte.

Barilul de ţiţei Brent, un indicator de referinţă la nivel global, a coborât luni sub pragul de 90 de dolari, după ce vineri a crescut cu aproape 3%, în timp ce ţiţeiul West Texas Intermediate a coborât până la aproape 84 de dolari per baril. Chiar dacă trupe şi tancuri israeliene au intrat în partea de nord a Fâşiei Gaza, autorităţile israeliene au anunţat că va urma o abordare treptată, ceea ce a calmat îngrijorările că o invazie masivă va duce la o escaladare regională.

„Ultimele zile au arătat că acest conflict armat rămâne limitat la Israel şi Gaza, iar în această perspectivă ţiţeiul pare supraevaluat”, spune Vandana Hari, fondatorul firmei de consultanţă Vanda Insights.

Potrivit acestuia, cotaţiile la petrol „ar putea continua să scadă până la următorul eveniment de risc”.

Piaţa petrolieră mondială a fost perturbată de conflictul din Gaza, având în vedere că există potenţialul de extindere a acestuia dincolo de Fâşia Gaza şi Israel, ceea ce ar pune în pericol livrările mondiale.

Orientul Mijociu este responsabil pentru o treime din livrările mondiale de petrol şi există îngrijorări că o escaladare a războiului ar putea duce la atacuri asupra tancurilor petroliere, ameninţări la adresa strâmtorilor maritime şi o reducere a exporturilor de petrol ale Iranului.