Banca Națională a Turciei a crescut rata dobânzii de referință până la 42,5%

Adaugă-ne ca sursă preferată

La şedinţa de politică monetară prezidată de noul guvernator Hafize Gaye Erkan, Banca Centrală a Turciei a decis să majoreze dobânda până la 42,5%. În septembrie, octombrie şi noiembrie dobânda a fost majorată cu 500 de puncte de bază.

Comitetul de politică monetară al Băncii Centrală a Turciei „anticipează că va finaliza înăsprirea politicii monetare cât mai curând posibil, dar actuala politică va fi menţinută atât timp cât este necesar pentru a asigura stabilitatea preţurilor”.

Banca Centrală a Turciei se aşteaptă ca inflaţia să crească de la aproape 62% în noiembrie la 70-75% în mai, înainte de a scădea la aproximativ 36% până la finalul anului viitor.

La ultimele şapte reuniuni de politică monetară oficialii au adoptat măsuri agresive pentru reducerea inflaţiei, care a urcat în noiembrie la 61,98%.

Potrivit economiştilor, necesitatea de a duce costul creditului la cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, în anul 2002, indică amploarea crizei prin care trece Turcia ca urmare a politicilor urmate de şeful statului.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a susţinut mult timp că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile. Însă dobânzile mici au alimentat inflaţia care în luna octombrie a anului trecut a urcat până la un nivel de 85%. În paralel, lira turcă s-a prăbuşit pe măsură ce turcii au încercat să îşi salveze economiile prin cumpărarea de dolari şi aur.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale, în luna mai a acestui an, Erdogan şi-a schimbat punctul de vedere şi a numit doi foşti bancheri de pe Wall Street, Mehmet Simsek şi Hafize Gaye Erkan, în posturile de ministru al Finanţelor, respectiv de guvernator al Băncii Centrale a Turciei. Noua echipă de tehnocraţi a început să elimine măsurile neortodoxe adoptate anterior şi care sunt considerate vinovate pentru alungarea investitorilor străini şi provocarea unui şir de crize monetare.