Băncile au închis robinetul creditelor. Deși stau pe un munte de lichiditate, dau tot mai puține împrumuturi – record negativ în Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform BNR cererea de credite în trimestrul întâi a scăzut concomitant și cu o însprire ușoară a condițiilor de creditare.

”Gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, de doar 23,3%, relevă un potențial crescut de dezvoltare a economiei României prin creditare, dar sunt imperioase măsurile de corectare a dezechilibrelor economice și creșterea nivelului educației financiare”, spune Gabriela Folcuț, Director Executiv Asociația Română a Băncilor.

Oficialul ARB arată că reducerea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, a nivelului inflației și a volatilității ratelor dobânzilor, creșterea capacității companiilor pentru accesarea de credite și limitarea economiei informale sunt aspecte relevante pentru consolidarea stabilității macroeconomice și, implicit, creșterea gradului de intermediere financiară.

Pe lângă stabilitatea macroeconomică, este foarte important să se asigure stabilitatea financiară. Abuzurile asupra pieței bancare afectează creșterea intermedierii financiare. România rămâne pe ultimul loc din Uniunea Europeană la capitolul intermediere financiară.

Ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,7%, în trimestrul doi din 2025, de peste patru ori mai redusă ca media UE, de 210,4%.

Raportul credite acordate / depozite atrase de la clienţi de 67,49% și indicatorul de solvabilitate de 23,67%, la finele primului trimestru din anul 2026, reflectă capacitatea sistemului bancar de finanțare a economiei României.

”Majorarea nivelului intermedierii financiare asigură dezvoltarea economică și creșterea gradului bunăstării economice individuale la nivelul cetățenilor. Industria bancară este angajată să finanțeze economia României însă este necesară o cooperare strânsă și constructivă cu instituțiile publice și factorii decizionali pentru a atinge obiectivul unei creșteri economice sustenabile și apropiată de nivelul său potential”, spune Gabriela Folcuț.

Ca ordin de mărime, în perioada de boom a creditării raportul credite depozite ajunsese si la peste 120%. După criza din 2009, acest raport a început să scadă treptat ajungând acum la jumătate din cât era în urmă cu 17 ani.

După cum spune Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, cifrele de anul acesta arată că lichiditatea sistemului bancar este una foarte bună, dar băncile sunt prudente în acordarea de credite noi datorită condițiilor economice și a faptului că se străduiesc să atragă clienți  bancabili, atât pe zona de persoane fizice, cât și persoane juridice.

De altfel, ultimul sondaj realizat de BNR în rândul băncilor comerciale arată că în primul trimestru din 2026, instituțiile de credit din România au indicat înăsprirea ușoară a standardelor de creditare pentru împrumuturile și liniile de credit acordate companiilor nefinanciare pentru al șaptelea trimestru consecutiv, așteptările fiind ca acest trend să fie continuat și în trimestrul următor.

Modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul băncilor a fost principalul factor determinant pentru înăsprirea standardelor de creditare.

Conform băncilor respondente, sectorul construcțiilor este cel mai riscant sector economic, marcând al doilea trimestru consecutiv în care companiile din acest segment sunt percepute ca fiind cele mai riscante. Cererea de credite a scăzut în T1 2026, având în vedere nivelul ridicat al incertitudinilor, direcția fiind în linie cu așteptările băncilor, evoluția fiind determinate într-o măsură mai mare de segmentul IMM (-31,3 la sută procent net).

La polul opus, în cazul populației, băncile au raportat o creștere a cererii, concomitant cu o relaxare semnificativă a standardelor de creditare atât pentru împrumuturile de consum, cât și în cazul creditelor destinate achiziției de locuințe și terenuri, în linie cu așteptările anterioare ale băncilor. Instituțiile de credite se așteaptă la o relaxare similară pentru ambele tipuri de împrumuturi în T2 2026.

Pentru trimestrul următor, instituțiile de credit din România se așteaptă la continuarea diminuării cererii de credite din partea companiilor nefinanciare. În schimb, acestea anticipează o creștere a cererii de credite din partea populației.