Băncile îi răspund președintelui Consiliului Concurenței, Chirițoiu, în scandalul ROBOR: Transparența nu e cartel. Se schimbă formula de calcul?
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/06/robor1-1024x576-1-747x420.webp)
Mesajul principal pe care bancherii îl transmit lui Bogdan Chirițoiu este că acesta din urmă înțelege greșit felul în care funcționează piața monetară, confundând transparența cu cartelul. Principala problemă este faptul că băncile știu la ce nivel cotează fiecare dintre ele, înainte de formarea ROBOR. Acastă situație ar trebui eliminată, conform Concurenței.”
Încrederea în instituții depinde nu doar de fermitatea deciziilor, ci și de rigoarea argumentelor care le susțin. O autoritate puternică nu este aceea care aplică cele mai spectaculoase sancțiuni, ci aceea ale cărei decizii rezistă celui mai exigent control juridic și economic.”, mai transmit bancherii prin Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).
Iată ce spun bancherii punctual:
- Transparența NU este cartel. Observarea cotațiilor concurenților nu demonstrează, prin ea însăși, o înțelegere anticoncurențială. Dreptul concurenței nu obligă participanții la piață să fie orbi la informațiile despre prețuri. Contează natura informației și comportamentul pe care îl generează.
- Regulile sistemului NU sunt dovada unei înțelegeri. ROBOR funcționează într-un mecanism instituționalizat, cu reguli prestabilite. Dacă arhitectura acestuia este considerată problematică, trebuie demonstrat ce conduită anticoncurențială concretă este imputabilă băncilor, distinct de utilizarea mecanismului.
- Băncile NU au interese economice identice. O creștere a ROBOR nu generează automat profit pentru fiecare bancă. Bilanțurile includ active, pasive, costuri de finanțare, expuneri și riscuri diferite. A presupune un beneficiu comun, fără analiza acestor elemente, reprezintă o simplificare economică nejustificată.
- Lipsa obligației de a calcula prejudiciul NU elimină obligația de a demonstra încălcarea. O restrângere a concurenței prin obiect poate fi sancționată fără cuantificarea efectelor, dar conduita și calificarea sa juridică trebuie riguros demonstrate.
- Dreptul european NU instituie o prezumție generală de vinovăție. Inclusiv jurisprudența CJUE impune interpretarea restrictivă a restrângerilor prin obiect și analiza contextului economic și juridic. Invocarea legislației europene nu poate înlocui demonstrația juridică.
- Dreptul la apărare NU este o formalitate. Consiliul Concurenței și-a prezentat argumentele. Fiecare bancă are dreptul să le conteste în instanță. Dezbaterea publică trebuie să respecte independența justiției și să evite transformarea unei dispute juridice într-un proces mediatic.