Băncile nu puteau verifica autenticitatea datelor financiare ale firmelor grupării Stan-Ruse

 Gruparea Stan-Ruse declara cifre de afaceri, profituri de milioane, număr mare de angajaţi, operaţiuni care atestau plata obligaţiilor aferente, dar care în realitate nu erau achitate, funcţionarii bancari neputând să verifice autenticitatea acestor date prin aplicaţiile la care au acces băncile.
Economica.net - vin, 02 nov. 2012, 12:49
Băncile nu puteau verifica autenticitatea datelor financiare ale firmelor grupării Stan-Ruse

Procurorii DIICOT arată în referatul prin care cer instanţei arestarea preventivă a 33 de persoane, document obţinut de MEDIAFAX, că gruparea Stan-Ruse avea „grijă” să declare toate datele false la administraţiile financiare, iar cu ocazia verificărilor efectuate de angajaţii băncilor, pe site-ul ANAF să rezulte că aceste situaţii corespund cu cele din actele prezentate.

„Ceea ce nu pot verifica funcţionarii bancari este autenticitatea acestor date. Prin aplicaţiile la care au acces, băncile pot vedea declaraţiile persoanelor juridice şi atât”, explică anchetatorii DIICOT în referatul prin care cer instanţei arestarea preventivă a 33 de persoane reţinute în dosarul bancherilor acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la 22 milioane de euro.

Procurorii notează, în documentul citat, că dacă o societate comercială îşi declara o cifră de afaceri de un milion de euro, un profit de 300.000 de euro, 50 de angajaţi şi contribuţiile aferente, „asta nu înseamnă că îşi şi achită obligaţiile aferente, respectiv cota de impozit, TVA-ul încasat şi contribuţiile pentru angajaţi”.

Declaraţiile reprezentau o etapă, iar veridicitate şi plata obligaţiilor aferente erau o altă etapă, au precizat procurorii DIICOT.

„Acesta este motivul pentru care, deşi aveau declaraţii cu cifre de afaceri, profituri active de milioane de lei, număr mare de angajaţi, operaţiuni în Trezorerie (care atestă cu certitudine plata obligaţiilor aferente), s-a constatat că nu s-a achitat nimic sau s-au efectuat plăţi infime în raport cu valoarea operaţiunilor declarate”, se mai arată în documentul citat.

Totodată, procurorii DIICOT au menţionat că toate documentele depuse de către membrii grupării la unităţile bancare de la care au obţinut finanţare „sunt întocmite după acelaşi tipar, de către aceeaşi persoană”.

„Toate aceste documente au fost găsite în mail-urile grupării, la care aveau acces numai anumite persoane, persoane ce nu au nicio calitate în societăţile comerciale folosite”, notează procurorii în referat.

Procurorii DIICOT au reţinut 33 de persoane, printre care liderul grupării, Daniel Ruse, şi vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel, iar Aurel Şaramet va fi cercetat în libertate în dosarul bancherilor acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la 22 milioane de euro.

Anchetatorii au audiat la DIICOT – Serviciul Teritorial Bucureşti persoanele cercetate în acest dosar şi au emis ordonanţe de reţinere pentru 33 dintre acestea.

Printre cei reţinuţi de procurori sunt Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE, liderul grupări, Daniel Ruse şi fraţii Moga, au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Aurel Şaramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în urma cercetărilor din acest dosar, va fi cercetat în libertate. Şaramet a fost lăsat să plece de la DIICOT vineri, în jurul orei 00.15. El va fi chemat, cel mai probabil, în perioada următoare pentru a da noi declaraţii, au spus sursele citate.

Cele 33 de persoane reţinute au fost duse în arestul Poliţiei Capitalei, urmând ca vineri să fie prezentante instanţei Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă.

La audieri au fost duse, joi, o sută de persoane, între care Aurel Şaramet şi angajaţi din Ministerul Economiei, după ce anchetatorii au descins la locuinţele a 50 de suspecţi şi la sediile societăţile acestora din Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.

Învinuiţii din dosar sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societati comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Activitatea infracţională a fost sprijinită, au arătat procurorii, de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel-Duca , vicepreşedinte BRD, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi Florian Dragoş Diaconescu.

Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Cătălin Ionuţ Roşu este auditor, iar Andrei Atanasiu era expert în Ministerul Economiei. Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activităţii celor trei în funcţiile ocupate.

Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, constituit din 48 de persoane, sub coordonarea liderului Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substanţiale prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.

Liderul grupării infracţionale din dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro, Daniel Ruse, a candidat ca independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa, iar apoi, scrie presa locală, şi-a cumpărat o fermă de porci şi ar fi coordonat obţinerea de credite cu documente false.

Originar din judeţul Călăraşi, Ruse a fost al patrulea la alegerile din 2008 pentru funcţia de primar din Olteniţa, obţinând doar 9,24% din voturi, conform datelor Biroului Electoral Central.

Pe plan local, Ruse este cunoscut cu porecla „Tene”, iar din grupul său infracţional ar face parte, printre alţii, fraţii Moga, şi ei cu notorietate în judeţul Călăraşi, potrivit unor surse judiciare. Unul dintre fraţii Moga este finul lui Ruse, conform aceloraşi surse.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...