Băncile occidentale fac profituri record în Europa estică, inclusiv România. Anul 2027 va fi unul foarte bun pentru grupurile bancare- STUDIU

Adaugă-ne ca sursă preferată

În pofida unui context de piață volatil, principalele bănci din vestul UE cu expunere pe Europa Centrală și Europa de Sud Est (ECE/ESE) tind să se tranzacționeze la evaluări mai ridicate decât media regională generală (raporturi medii preț/valoare contabilă de aproximativ 1,7, respectiv 1,6, în octombrie 2026), arată un studiu al Raiifeisen Bank. În ciuda taxelor mari și a contextului economic dificil, RoE, rentabilitatea, băncilor este în 2026 de 14%-16%.

În ceea ce privește rentabilitatea capitalurilor proprii (RoE), sectorul bancar din EC/ESE își păstrează avantajul semnificativ, cu un nivel de 15–16% în 2025 și în primul semestru din 2026, comparativ cu aproximativ 9% în sistemul bancar din zona euro sau aproximativ 8–10% pe piața austriacă, pe bază neconsolidată.

Băncile din ECE au o rentabilitate mai mare cu 7-8% decât cele din Vest. Tendința va continua și în 2027

Diferența pozitivă actuală de RoE, de 7–8 puncte procentuale, depășește media pe termen lung de aproximativ 6 puncte procentuale și estimăm că piețele din EC/ESE vor continua să genereze o RoE de circa 15% în 2026 și 2027, datorită mai multor factori.

Opt dintre cele douăsprezece piețe principale din EC/ESE înregistrează în prezent o RoE de 14–15% sau mai mult, inclusiv piețele cu provocări mai mari, România (context economic mai slab) și Ungaria (taxe bancare ridicate), care generează, de asemenea, rentabilități de 14–16% în 2026.

Băncile din EC/ESE au înregistrat profituri cumulate record în 2024 (29,8 miliarde EUR) și 2025 (31,5 miliarde EUR), iar în 2026 se preconizează rezultate apropiate de aceste niveluri.

Evoluția este susținută de un context macroeconomic în general rezilient, de un ciclu robust al creditării în regiune și de reorientarea politicilor băncilor centrale relevante într-o direcție favorabilă profitabilității (majorări ale dobânzilor BCE și o abordare predominant restrictivă sau prudentă a băncilor centrale naționale din EC/ESE).

Impozitele pe profiturile din Ungaria, România și Slovacia s-au situat la 1 mld euro anual

Valoarea impozitelor pe profiturile suplimentare pe piețele cu cele mai mari contribuții (Ungaria, România, Slovacia) s-a ridicat la aproximativ 1 miliard EUR în fiecare dintre anii 2024 și 2025 și a crescut la 1,8 miliarde EUR în 2026, ceea ce evidențiază nivelul semnificativ mai ridicat al profiturilor efective generate în regiune.

În următorii cinci ani profiturile din EC/ESE ar putea ajunge la 37-38 miliarde de euro

Profitul cumulat al sectorului bancar din EC/ESE este în prezent comparabil cu cel din Italia (2025: 36,3 miliarde EUR), deși rămâne semnificativ sub cel din Spania (41,9 miliarde EUR).

O comparație este posibilă și cu sectorul bancar austriac, însă trebuie ținut cont de contribuția substanțială a filialelor din EC/ESE la profitul acestuia. În 2025, profitul net al sectorului bancar austriac a fost de aproape 12 miliarde EUR, din care aproximativ 40–50% a provenit din EC/ESE; prin urmare, profitul generat efectiv pe piața internă austriacă se situează la aproximativ 6–7 miliarde EUR.

În contextul actualelor cicluri monetare și de creditare și în ipoteza continuării convergenței economice, profitul cumulat din EC/ESE poate ajunge la 37–38 de miliarde EUR în următorii cinci ani, respectiv până în 2030. Acest nivel ar trebui să fie suficient pentru a susține modelele europene de activitate bancară transfrontalieră, sprijinite parțial și de gradul relativ ridicat de concentrare a piețelor bancare din EC/ESE în comparație cu ansamblul Europei.

În plus, profiturile din regiune sunt susținute tot mai mult de veniturile din comisioane aferente administrării patrimoniilor private și administrării activelor. Aceste activități pot fi considerate al doilea pilon al convergenței financiare regionale, aflat în plină dezvoltare în EC/ESE.

Calitatea activelor pe principalele piețe bancare din EC/ESE se menține la niveluri solide

În majoritatea piețelor, ratele creditelor neperformante (NPL) se mențin la minime istorice, aproape de mediile zonei euro sau în intervalul valorilor de referință din Europa de Vest, în pofida unor riscuri punctuale în anumite sectoare.

Pe fondul unor piețe ale muncii în continuare solide, ratele medii ale creditelor neperformante se situează în jurul valorii de 2,7% în ESE (față de maximul istoric de 20% din 2013) și se stabilizează în jurul valorii de 1,8% pe piețele EC-3 (față de vârful de 8,4% din 2015), comparativ cu aproximativ 2% la nivelul întregii zone euro.

Calitatea activelor rămâne foarte bună și în sectoarele ciclice, precum cel al proprietăților imobiliare comerciale, unde ratele creditelor neperformante sunt, în majoritatea cazurilor, mai mici decât cele din Austria și Germania.

Procesul de convergență rămâne intact, în ciuda unor economii cu performanțe mai slabe (România și Slovacia)

Perspectivele de creștere diferă de la o piață la alta: unele economii au performanțe mai slabe (România și Slovacia), în timp ce altele au un potențial structural de creștere atât pe termen scurt, cât și pe termen mai lung.

Cu toate acestea, se estimează că regiunea va continua să depășească, în medie, ritmul de creștere al Europei de Vest. Ungaria se remarcă prin potențialul de a înregistra, încă din 2027, o creștere bazată pe convergență „după modelul polonez”.

Totodată, o traiectorie credibilă de aderare la zona euro ar putea impulsiona un ciclu puternic de creștere a intermedierii financiare în anii următori, printr-un avans accentuat al creditării în raport cu PIB-ul. Deși a beneficiat de subvenții ample în 2025 și 2026, ponderea creditelor pentru locuințe în PIB în Ungaria rămâne cu cel puțin 5–10 puncte procentuale sub cea a piețelor comparabile. La rândul său, activitatea bancară destinată companiilor ar putea înregistra o creștere mai puternică odată cu deblocarea fondurilor UE.

EC/ESE rămâne una dintre cele mai atractive regiuni din Europa pentru dezvoltarea sectorului bancar. Susținut de fundamente economice interne solide și de factori externi favorabili, inclusiv finanțarea UE, stimulentele fiscale din Germania și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, ritmul mediu de creștere a creditării ar trebui să se mențină în jurul unor valori de două cifre.

Se estimează că finanțarea persoanelor fizice va rămâne un motor mai puternic de creștere, în pofida înăspririi selective a măsurilor macroprudențiale, cu un potențial de avans de 10–12% pe an pe ansamblul piețelor analizate și cu piețele din ESE în frunte.

Creditele ipotecare pentru locuințe continuă să ofere un potențial structural considerabil de creștere. Valorificarea deplină a acestuia depinde de continuarea convergenței nivelului de avuție și de consolidarea cadrului juridic, de reglementare și instituțional, inclusiv a mecanismelor de refinanțare pe termen lung în monede locale.

Consolidarea sectorului se accelerează. Polonia și România au fost cele mai active la procesele de fuziuni și achiziții

Activitatea de fuziuni și achiziții (M&A) s-a intensificat, Polonia și România devenind principalele piețe din regiune în care băncile concurează pentru creșterea dimensiunii și a cotei de piață. În pofida creșterii constante a gradului de concentrare a pieței, există în continuare potențial pentru consolidare. Totodată, gradul încă redus de penetrare a serviciilor bancare pe anumite piețe favorizează creșterea organică, inclusiv în economiile mai mari ale regiunii.

Pe termen mai lung, România rămâne una dintre piețele cu perspective atractive, având potențialul de a se număra printre cele mai mari trei piețe bancare din EC/ESE, după Polonia și Cehia, atât din perspectiva valorii activelor, cât și a capacității de generare a profitului, care poate depăși 4 miliarde EUR pe an până în 2030. De asemenea, după alegerile din aprilie 2026, Ungaria este bine poziționată pentru a relansa procesul de recuperare a decalajelor economice și din sectorul bancar, care stagnase.

Băncile austriece continuă să își consolideze prezența în regiune, reprezentând aproximativ 29% din expunerile băncilor străine în EC și, respectiv, 33% în ESE, în pofida concurenței intense din partea principalelor bănci locale.

Sub rezerva finalizării tranzacțiilor de fuziuni și achiziții anunțate recent, cele două bănci austriece concurente și-au îmbunătățit poziția: Erste devine cea mai mare bancă din EC, iar RBI se situează pe locul al treilea în ESE.

Între timp, și alți competitori se pregătesc să își consolideze poziția: UniCredit și-ar putea crește substanțial prezența în EC prin revenirea în Polonia, în urma tranzacției Commerzbank, în timp ce OTP își continuă extinderea pe piețele din zona euro prin achiziția băncii baltice Luminor

Realinierea geopolitică deschide noi orizonturi. Băncile din EC/ESE țintesc o expunere pe Turcia de până la 30% din PIB-ul țării

Realinierea geopolitică deschide noi oportunități în Turcia, Asia Centrală și Caucaz (CAC) pentru băncile occidentale axate pe EC/ESE. Aceste oportunități sunt susținute de aprofundarea relațiilor comerciale, de dezvoltarea conexiunilor de transport și de extinderea parteneriatelor cu Occidentul în domeniul resurselor strategice.

Expunerile nominale față de această „nouă” regiune au crescut începând din 2022, ajungând la 340 de miliarde USD în Turcia (inclusiv operațiunile locale) și la aproximativ 37 de miliarde USD în CAC, un nivel comparabil cu expunerile băncilor străine față de piețele mai mici din EC/ESE, precum Serbia.

Totuși, dezvoltarea relațiilor comerciale și a investițiilor străine directe poate justifica o creștere suplimentară, în termeni „reali”, a prezenței băncilor străine, astfel încât expunerile acestora să ajungă la 20–30% din PIB în Turcia (în prezent, aproximativ 20%) și la 10–20% din PIB în CAC (în prezent, sub 10%). Kazahstanul și Uzbekistanul par deosebit de bine poziționate pentru a beneficia de aceste tendințe. Prin comparație, băncile austriece rămân actori de nișă în extinderea către est. Prin urmare, și acestea ar putea fi nevoite să își intensifice eforturile pentru a însoți extinderea clienților pe aceste piețe.