Băncile spaniole, italiene şi portugheze investesc tot mai mult în obligaţiunile propriilor ţări

Economica.net
18 04. 2012
euro_88250200_55737900

Deţinerile de obligaţiuni guvernamentale spaniole ale băncilor din Spania au urcat în perioada decembrie-ianuarie cu 26%, la 220 miliarde de euro, potrivit datelor Trezoreriei din această ţară.

Băncile din Italia şi-au majorat deţinerile de obligaţiuni ale guvernului de la Roma cu 31%, la 267 miliarde de dolari, într-un interval de trei luni încheiat în februarie, conform datelor Băncii Italiei.

În schimb, băncile franceze şi germane şi-au redus în unele cazuri portofoliile de obligaţiuni ale Spaniei, Italiei, precum şi ale Irlandei şi Greciei cu până la 50%, începând din 2010.

În aceste condiţii, guvernele vor fi nevoite, în cazul unei restructurări de tipul celei din Grecia, să îşi salveze băncile cu fonduri împrumutate de la Uniunea Europeană.

„Cu cât băncile nu mai acordă împrumuturi transfrontaliere, cu atât Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să intervină pentru a acoperi finanţarea. Astfel, expunerea la ţările periferice din zona euro este transferată de la sectorul privat la cel public”, a declarat Guntram Wolff, director adjunct al institutului Bruegel din Bruxelles.

Creşterea deţinerilor de obligaţiuni suverane ale băncilor spaniole şi italiene a fost alimentată de cele două operaţiuni de refinanţare efectuate de BCE, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro. Instituţiile de credit europene au împrumutat 489 de miliarde de euro în decembrie şi alte 530 de miliarde de euro în februarie.

Băncile din aşa-numitele state periferice, respectiv Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia şi Italia, au fost atrase să investească în obligaţiunile suverane ale propriilor state datorită profitului ridicat, având în vedere că s-au împrumutat cu o dobândă de 1% pentru a cumpăra titluri cu randamente de 6%-13%.

Instituţiile financiare din cele cinci ţări au împrumutat prin programele de urgenţă ale BCE circa 715 miliarde de euro, potrivit datelor băncilor centrale naţionale.

Băncile din Irlanda şi Grecia au obţinut alte 83 de miliarde de euro de la băncile lor centrale, folosind garanţii care nu sunt acceptate de BCE.

Achiziţiile de obligaţiuni au contribuit iniţial la scăderea costurilor împrumuturilor statelor respective. În cazul Spaniei, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a coborât în ianuarie sub 5%, de la peste 6,5% în noiembrie.

Temerile că agravarea recesiunii va duce la default-ul obligaţiunilor guvernamentale a readus randamentul obligaţiunilor spaniole peste nivelul de 6%, iar costul asigurării datoriilor a urcat la un nivel care a determinat alte ţări europene să ceară ajutor de urgenţă.

Din 2010, băncile din Franţa şi Germania şi-au redus plasamentele în obligaţiuni ale Spaniei, Portugaliei, Irlandei ţi Greciei cu 42%, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale. Vânzările de obligaţiuni italiene au început mai recent, astfel că băncile germane şi-au restrâns deţinerile cu 13% în trimestrele al doilea şi al treilea din 2011.

Băncile franceze au renunţat la circa 25% din deţinerile de obligaţiuni italiene în trimestrul al treilea.

Instituţiile de credit germane şi franceze au pierdut bani în urma restructurării datoriilor Greciei luna trecută, dar vânzările efectuate în ultimul an au limitat pierderile.

Grecia a fost nevoită în schimb să împrumute o sumă suplimentară de 49 de miliarde de euro de la FMI şi UE pentru recapitalizarea băncilor elene incapabile să suporte pierderile generate de deţinerile de obligaţiuni suverane.

„Dacă va avea loc o restructurare a datoriilor portugheze, atunci băncile din această ţară vor avea nevoie de un sprijin similar cu cel primit de băncile din Grecia”, a declarat Dimitri Papadimitriou, preşedintele Levy Economics Institute al Bard College din Annandale-on-Hudson, New York.

În Spania, băncile mari, precum Banco Santander, cea mai mare din ţară, pot să suporte pierderile generate de obligaţiunile suverane, dar băncile de economii, mai mici, vor avea nevoie de sprijin, crede Papadimitriou.

Băncile italiene cumpără probabil obligaţiuni suverane pentru că le pot vinde clienţilor de retail, interesaţi încă de titlurile de stat, a mai spus economistul.