Băncile vs. plafonarea dobânzilor: DAE nu e ce crede lumea. Este doar o informare iniţială când vrei să-ţi iei credit

23 04. 2018
112_44578200

O analiză asupra proiectului de lege pentru plafonarea dobânzilor, aşa numita “Lege a lui Zamfir”, făcută la nivelul sistemului bancar, a concluzionat că stabilirea unui plafon legat de DAE ar duce la un colaps, de vreme ce, puţină lume ştie, DAE este doar o dobândă indicativă pentru alegerea unui credit. 

Concluzia studiului extins bancar este că DAE este dobânda calculată doar iniţial de o bancă sau o instituţuie financiară nebancară (IFN). Ea nu ar fi costul creditului, aşa cum societatea tinde să creadă, ci doar serveşte consumatorul de credit exclusiv la momentul la care compară ofertele de pe piaţă, atunci când îşi caută un împrumut, spun surse bancare pentru ECONOMICA.NET.

“Implementarea unui plafon DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi. Întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordarea unui credit, pentru evidenţierea diferenţelor de costuri. Este exclusiv pentru compararea produselor de creditare. DAE nu e, cum intuitiv s-ar credea, costul pe care un client îl plăteşte anual băncii. E doar o informare iniţială”, ne-au comentat sursele.

Deci clientul este informat de costurile creditului doar la momentul acordării. Însemnând dobânda, care poate varia din a doua zi după ce s-a semnat contractul de credit, şi comisioanele, care nu mai pot varia într-un credit semnat, graţie OUG 50.

Această nouă informaţie adusă în piaţă de bănci face din legea fostului senator PNL Daniel Zamfir, aşa cum e la promovare în forma actuală, un real pericol pentru toată piaţa creditelor din România, spun bancherii.

“Ca urmare a faptului că DAE se determină exclusiv la acordare, în funcţie de un nivel stabilit al ratei dobânzii, acest indicator nu poate fi restabilit ulterior acordării creditului fără modificarea contractului”, ne spun sursele.

Cum arată propunerea de plafonare

Iniţiatorul legii a considerat că toate creditele de pe piaţă se pot împărţi în două categorii: de consum şi imobiliare. El a propus ca DAE la creditele ipotecare, indiferent de monedă, nu poate depăşi de 2,5 ori rata de politică monetară la lei. Pentru a doua parte, creditele de consum, senatorul Zamfir a propus ca împrumutul să poarte un DAE de maximum 18%.

Proiectul legii a depăşit deja faza Senatului şi acum este la Camera Deputaţilor, camera decizională, şi ale cărei prevederi s-ar aplica tuturor creditelor, inclusiv a creditelor în derulare.

Dobânda la creditele în euro ar fi zero

Un alt element din propunere care poate perturba grav piaţa, dacă legea ar fi adoptată în forma actuală, ar fi că textul legislativ nu ţine cont de moneda în care sunt contractate creditele şi nici de garanţiile implicate. Poate cea mai mare problemă dintre toate ar fi fixarea unor praguri pentru DAE legate de dobânda de politică monetară şi nu de cele de piaţă.

Aşa cum arătat şi BNR într-o scrisoare către Parlament, propunerea legislativă ia ca referinţă dobânda de politică monetară fixată de BNR, care este un instrument de politică monetară.

Bancherii explică faptul că dobânda unui credit, în general, în România, dacă e variabilă, e legată de un element de piaţă, de ROBOR, în speţă. Exemplul dat de ei este că dacă o lege ar limita dobânda la  2,5x rata de politică monetară , de 2,25%, deci iese un plafon maximal de DAE la un credit de 5,62%, în condiţiile în care ROBOR creşte la 5%, orice marjă de câştig a băncii pe creditul acordat ar dispărea. Şi odată cu marja de profit, dispare şi produsul de creditare, neavând, în aceste condiţii, scop comercial pentru bancă.

Bancherii mai spun că dacă s-ar aplica criteriul dobânzii de politică monetară, impus în propunerea legislativă, la creditele în euro, această dobândă ar fi zero. Pentru că Banca Centrală Europeană are rata de politică monetară fixată la 0% pentru euro.

Scrisoarea BNR: multe ţări au plafon

Potrivit scrisorii BNR, dobânzile se pot plafona în România, dar doar în ce priveşte ofertele băncilor pentru credite, nu pentru desfăşurarea contractelor de la semnare încolo.

Banca centrală arată că din 28 de state ale UE jumătate stabilesc plafoane. BNR a ales să dea exemplu şapte ţări care stabilesc rata medie a DAE pe sistem, ca referinţă pentru plafon. Deci o dobândă de piaţă, nu una fixată, cum e  dobânda de politică monetară. În statele alese de BNR ca referinţă, DAE medie bancară se calculează trimestrial.

Experţii BNR consideră că un consumator e protejat la alegerea creditului. Nu şi pe durata desfăşurării lui. Prin faptul că plafonul ales de BNR n-ar da voie băncilor să vină cu produse de creditare care să poata păcăli consumatorul.

“O plafonare inadecvată a ratelor de dobândă poate avea o serie de efecte nedorite pe creditele noi.  Dacă plafonez dobânda funcţie de un indicator neadecvat şi pragul e prea jos, consecinţa firească este ca produsul de creditare să dispară din ofertă.

“Poate mai sunteţi elgibili doar la cămătari”

Cetăţenii, pe care spui ca-i protejezi prin legea asta, îi scoţi din sfera clienţilor eligibili pentru o finanţare legală. Poate mai sunt eligibili doar la cămătari. Băncile nu pot fi obligate sa acorde un credit’, a spus sursa noastră bancară.