Bani PNRR – A cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro, aprobată parţial de CE

16 11. 2026
pnrr 546

Aceasta aprobare reprezintă un pas important în implementarea reformelor şi investiţiilor aferente acestei cereri de plată, care vizează domenii precum gestionarea apei, a deşeurilor şi a pădurilor, decarbonizarea transporturilor şi a energiei, administraţia fiscală, competenţele din domeniul sănătăţii şi sectorul social. De asemenea, aceste măsuri urmăresc consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, stimularea cercetării şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, precum şi sprijinirea dezvoltării sistemului de educaţie, scrie Agerpres.

„Comisia Europeană a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane şi 35 dintre cele 38 de ţinte stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului UE”, se precizează în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia Europeană a transmis Comitetului Economic şi Financiar evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a jaloanelor şi ţintelor necesare pentru această plată. Comitetul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz.

Plata către România va putea fi efectuată după emiterea avizului Comitetului Economic şi Financiar şi adoptarea de către Comisia Europeană a unei decizii de plată.

Comisia va comunica în curând României motivele pentru care consideră că anumite jaloane şi ţinte nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România va avea apoi la dispoziţie două luni pentru a transmite observaţiile sale Comisiei Europene.
Dacă, în urma analizării observaţiilor transmise de România, Comisia îşi menţine evaluarea potrivit căreia jaloanele şi ţintele respective nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, aceasta va reduce din suma totală de 2,67 miliarde de euro aferentă acestei cereri de plată valoarea corespunzătoare ţintelor neîndeplinite.

În ceea ce priveşte cele şase jaloane şi ţinte restante din cadrul acestei a cincea cereri de plată, Comisia nu a putut concluziona că acestea au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Acestea vizează: intrarea în vigoare a unor acte normative care permit utilizarea terenurilor statului pentru investiţii în energie din surse regenerabile şi sprijină adoptarea pe piaţă a hidrogenului din surse regenerabile; instituirea unui registru naţional unic al terenurilor statului; reducerea duratei medii necesare pentru efectuarea intervenţiilor asupra reţelei de transport al energiei electrice; aplicarea testului pentru întreprinderile mici şi mijlocii; precum şi îmbunătăţirea accesului întreprinderilor la finanţare prin intermediul garanţiilor de portofoliu.