Banii care şi-au pierdut cel mai mult din valoare, în 2014. Top 3

Economica.net
28 12. 2014
bitcoins_1020_large_verge_medium_landscape_87288600

De departe, cea mai proastă evoluţie, la nivel global, a avut-o moneda virtuală bitcoin. „Acum un an, bitcoin ajungea la valoarea de 1.130 de dolari. A scăzut cu 56% în 2014, ceea ce o duce pe primul loc în clasamentul banilor care s-au devalorizat cel mai mult”, a spus Mark Gilbert, jurnalist la Bloomberg.

Valoarea actuală a bitcoin este de circa 326 de dolari pentru o unitate. Moneda virtuală a apărut pe piaţă în 2009 ca o alternativă la sistemul financiar classic: s-a dorit o valută independentă de orice autoritate monetară statală, şi uşor de schimbat, cu costuri de tranzacţionare reduse. Moneda este răspândită în multe state din lume, fiind acceptată ca mijloc de plată de unii comercianţi, inclsuiv din România, dar nu circulă în China, Rusia sau India. Tocmai faptul că nu este acceptată peste tot sau că nu este emisă de autoritate ar fi motivul pentru care lumea nu mai are atâta încredere în bitcoin, pe lângă faptul că nu este o „monedă” pe care s-o poţi atinge, spune jurnalistul Bloomberg.

Hrivna ucraineană ar fi pe locul 2 în clasamentul devizelor care şi-au pierdut cel mai mult din valoare în anul care se încheie. Ucraina a fost afectată de războiul cu secesioniştii ruşi din Est, a pierdut Crimeea, trece printr-o criză energetică, iar economia sa, părăsită de capitalurile străine nu a putut susţine moneda. Hrivna s-a prăbuşit Pentru a ieşi la liman, ţara, cu o economie şi aşa destul de puţin performantă, ar mai avea urgent nevoie de încă 15 miliarde de dolari, pe lângă cele 17 pe care le-a împrumutat de la FMI. Pe 25 decembrie 2014, un dolar era cotat de Banca Ucrainei la 15,7 hrivna. Acum un an, paritatea era de 8 hrivna la dolar.

Şi rubla rusească este plasată de jurnalistul de la Bloomberg în topul celor mai devalorizate monedă în 2014. Principala cauză este tot războiul din Ucraina. Atitudinea Rusiei, care a anexat Crimeea de la Ucraina şi a intervenit făţiş de partea separatiştilor rusofoni în conflictul din estul Ucrainei, a determinat un val de sancţiuni comerciale occidentale, inclusiv restricţii de finanţare pentru companiile ruseşti. Exodul capitalurilor străine, alături de căderea accelerată a preţurilor la petrol (Rusia este primul producător de gaze şi al doilea de ţiţei, la nivel global) a condus la o devalorizare accelerată a rublei, mai ales în ultimele luni. În 2014, rubla a pierdut 45% în comparaţie cu dolarul american.