Banii privaţi, impulsionaţi de fondurile publice, ar trebui să stimuleze investiţiile în UE (Eurogrup)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comunicatul va fi folosit în carul discuţiilor la nivelul UE privind concurenţa cu Statele Unite şi China în domeniul tehnologiilor avansate, în timp ce sunt reduse emisiile de CO2, scrie Agerpres.

Luna trecută, fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi, a estimat că UE are nevoie de investiţii anuale de până la 800 miliarde de euro – până la 5% din PIB – pentru a menţine ritmul cu rivalii mondiali.

Miniştrii de Finanţe din zona euro spun că suma nu poate fi obţinută doar din fonduri publice, ceea ce scoate în evidenţă necesitatea unor pieţe de capital puternice pentru a atrage fonduri private, în condiţiile în care finanţele publice sunt afectate de multiplele crize.

Fondurile publice limitate „ar fi cel mai bine folosite ca un catalizator pentru mobilizarea capitalului privat în domeniile unde se pot înregistra rezultate pozitive”, se arată în comunicat.

În acest caz mobilizarea utilizarea unui nivel relativ redus de fonduri europene pentru a acoperi cele mai riscante părţi ale unui proiect, iar investitorii privaţi se vor concentra pe segmentele mai profitabile şi mai sigure.

Miniştrii de Finanţe din zona euro s-au întâlnit luni înaintea summitului UE dedicat competitivităţii, care va avea loc în perioada 7-8 noiembrie, la Budapesta.

De asemenea, aceştia şi-au exprimat disponibilitatea de a cheltui banii contribuabililor pe servicii şi proiecte de infrastructură de care să beneficieze toţi cei 450 milioane locuitori ai UE, etichetându-le ca bunuri publice ale UE.

„În timp ce investiţiile private sunt vitale, şi finanţarea publică joacă un rol important. Finanţarea europeană ar trebui să se concentreze ăe zonele unde bunurile publice pot fi livrate în comun mai eficient”, se arată în comunicat.

În ultimele săptămâni rolul finanţării publice a fost principalul factor care a provocat diviziuni între statele membre: Germania şi alte state membre UE se opun emiterii de datorii publice, pe care alte ţări o apără pentru a investi în priorităţi comune.