Băsescu: Constituţia nu permite ca Parlamentul să ia decizii prin lege legat de o companie

„Constituţia nu permite ca Parlamentul să ia decizii prin lege legat de o companie”, a spus Băsescu, menţionând că din acest motiv a atenţionat public Guvernul.

El a menţionat că Victor Ponta a spus că s-au mai făcut privatizări prin lege.

„Aşa e, dar aici e vorba despre exploatarea unui zăcământ”, a adăugat Băsescu.

El a menţionat că aceste legi au fost promulgate de Ion Iliescu.

Băsescu a spus că fostul preşedinte Iliescu nu a trimis legile care reglementau privatizarea Petrom la CC, adăugând că acestea „cu certitudine ar fi fost respinse”.

„Îmi atribuie mie promulgarea acestor legi – o minciună specifică premierului Ponta”, a spus Băsescu.

Traian Băsescu a justificat afirmaţiile privind o viitoare constatare a neconstituţionalităţii proiectului de lege privind Roşia Montană, făcând apel la o serie de decizii ale Curţii Constituţionale.

„În primul rând, am afirmat de la bun început că nu se poate atribui prin lege un contract şi acest lucru este confirmat de jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin deciziile sale, numărul 600 din 2005, 970 din 2007, şi, nu în ultimul rând, decizia legată de respingerea memorandumului de înţelegere cu privire la Rompetrol Group, pe care Curtea Constituţională, de asemenea, nu a validat-o în anul 2013, deci de curând”, a susţinut Băsescu.

El a afirmat că în deciziile CC au existat o serie de precizări privind interferenţa dintre puterea legislativă şi cea guvernamentală.

„Dacă puterea legislativă adoptă o lege la un caz particular, atunci Parlamentul, arogându-şi competenţe de legiferare, în condiţiile, domeniul şi în finalitatea urmărite, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de Articolul 1, alin. 4 din Constituţie, care spune aşa: «Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească în cadrul democraţiei constituţionale». Deci Articolul 1.4 nu permite ca Parlamentul să ia decizii personalizate pentru anume companie prin legi, acesta fiind un atribut exclusiv al Executivului şi al structurilor executive. De aceea am prevenit public Guvernul asupra neconstituţionalităţii acestui proiect de lege”, a argumentat şeful statului, referindu-se la proiectul de lege privind Roşia Montană.

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat de ce a făcut apel la decizia Curţii Constituţionale în cazul memorandumului Rompetrol, în condiţiile în care decizia CC nu a constatat vicii de constituţionalitate în cazul actului normativ, iar singurul judecător care a avut un punct de vedere similar cu cel al şefului statului a fost Mona Pivniceru.

„Rompetrolul nu a fost sesizat pe constituţionalitate legat de faptul că este o lege destinată unei firme, ci a fost sesizat pe cu totul altceva… o chestiune de discriminare în legătură cu alte societăţi. Dar şi în această speţă, Rompetrol memorandum, s-a făcut trimitere – acel judecător care deşi nu fusese sesizată Curtea – a ţinut să facă referire la cele două decizii ale Curţii Constituţionale care respingeau astfel de abordări”, a răspuns Băsescu.

Şefului statului i s-a precizat că a fost vorba de opinia separată a unui singur judecător din cei nouă membri ai Curţii. „Da, dar nu a fost sesizată Curtea pe constituţionalitate pentru că este dedicată unei firme. A fost sesizată pe cu totul altă temă. Deci, Curtea nu se pronunţă decât pe probleme pe care este sesizată”, a replicat Băsescu.

De asemenea, el a fost întrebat de ce nu a sesizat Curtea Constituţională în acest subiect, având această atribuţie. „Pentru că s-a întors legea la Parlament”, a mai susţinut Băsescu.

Preşedintele a admis că el a retrimis legea în Parlament. „Am retrimis-o acolo (în Parlament, n.r.), deci nu mi-am epuizat dreptul de a o trimite la Curtea Constituţională. Deci, dacă va reveni, cu siguranţă voi uza de această modalitate de a face ca legea să nu intre în vigoare”, a mai spus şeful statului.

Totodată, preşedintele a fost întrebat de ce nu a contestat Curtea Constituţională pe legile privind privatizările din guvernarea Năstase. „Pentru că nu aveam atâta minte cât să fac lucrul ăsta, nu ştiam încă procedurile. N-aveam experienţa unui preşedinte”, a mai replicat Băsescu.

În 29 mai un grup de parlamentari din partea PDL, UDMR şi PPDD au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea proiectului de lege care aproba Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group. Parlamentarii reclamau faptul că înţelegerile prevăzute în actul normativ sunt de natură a afecta independenţa justiţiei, făcându-se referire la cauze aflate pe rolul instanţelor care ar fi urmat să fie clasate.

Sesizarea parlamentarilor a fost respinsă prin decizia Curţii Constituţionale din 26 iunie, prin votul majoritar al judecătorilor CC, singura opinie separată aparţinând Monei Pivniceru. Ea constata faptul că actul normativ este de natură a încălca separaţia şi echilibrul puterilor în stat, deoarece Parlamentul ar interfera asupra atribuţiilor Guvernului.

Ulteior, pe 2 iulie, preşedintele Traian Băsescu a solicitat reexaminarea proiectului de lege privind Memorandumul Rompetrol, invocând probleme de neconstituţionalitate ale proiectului similare cu cele ale Monei Pivniceru.