”Bătălia” pe livrările rapide ale românilor. Cum și-au împărțit Glovo, Bringo și Wolt piața de 1 miliard de euro
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/11/livrari-Glovo-Bringo-Bolt-Wolt-630x420.png)
În cifre, a adus o contribuție de 600 de milioane de euro, reprezentând 0,18% din PIB-ul României.
În 2025, pe piață există patru platforme active, respectiv: Glovo, Bolt Food, Wolt și Bringo. Platformele proprii ale restaurantelor și comercianților, precum și Sezamo și Freshful sunt, de asemenea, prezente pe piață, însă nu au fost luate în considerare în studiul amintit.
La nivel național, majoritatea județelor beneficiază de prezența de cel puțin trei platforme de livrare rapidă. Glovo este unui dintre cei mai importanți jucători de pe piața românească, cu cea mai mare prezență la nivel național, oferind servicii de livrare în 74 de orașe.
Glovo este prezent în fiecare județ din România, fiind urmat de Wolt (fost Tazz), care operează in 34 de județe (respectiv 36 de orașe) și Bringo, care este disponibil în 32 de județe (respectiv 34 de orase). Bolt Food are o prezență mai redusá, oferind servicii de livrare rapidă în 11 județe (11 orașe).
Ecosistemul serviciilor de livrare rapidă este alcătuit din trei segmente principale:
- Platformele de livrare online – conectează clienții cu furnizorii și coordonează comenzile și livrările prin intermediul livratorilor;
- Operatorii logistici sau de livrare – sunt responsabili de efectuarea livrărilor;
- Partenerii – furnizează produsele, incluzând restaurante, cafenele, fast-food-uri, magazine alimentare și non alimentare, precum și orice alți operatori economici care desfășoară activități comerciale prin intermediul platformelor de livrare.
Partenerii (restaurante, cafenele etc.) au generat peste 70% din totalul veniturilor, operatorii logistici au generat 15%, iar restul de aproape 15% a fost generat de activitatea platformelor.
Impactul asupra forței de muncă
În ceea ce privește forța de muncă direct implicată în ecosistemul serviciilor de livrare rapidă (partenerii platformelor de livrare, personalul implicat în livrare, platformele de livrare online), s-a observat o dinamică pozitivă. Dacă în 2019, activau 4.000 de persoane, în 2023 numărul acestora a ajuns la circa 28.000.
În plus, numărul total de locuri de muncă susținute în economie (considerând si cele din lanțul valoric) se ridica în 2019 la aproximativ 2.000, iar în 2023, la respectiv 13.000.
Astfel, estimările studiului indică o creștere a forței de muncă totale de la circa 6.000 de persoane în 2019 la 41.000 în 2023.
Impactul asupra PIB-ului
Contribuția directă la PIB, în termeni de valoare adăugată brută, a crescut de 18 ori, de la puțin peste 17 milioane de euro, în 2019, la peste 315 milioane de euro în 2023.
Potrivit autorilor studiului, contribuția este amplificată și mai mult atunci când este considerată componenta economică indirectă (respectiv efectele asupra altor industrii din lanțul valoric), care a crescut de la 19 milioane de euro în 2019, la aproximativ 266 de milioane de euro în 2023.
Conform datelor din raport, pentru fiecare 1 leu generat de ecosistemul serviciilor de livrare rapidă, un impact economic total de 1,8 lei este generat, din care 0,8 lei sunt creați indirect de-a lungul lanțului valoric.
„Cifrele prezentate în studiu indică o creștere exponențială a afacerilor locale ajutate de expansiunea și popularitatea serviciilor de livrare rapidă. Obiceiurile de consum ale românilor s-au modificat datorită platformelor care intermediază serviciile de livrare, iar bugetul de stat beneficiază de pe urma expansiunii și popularității acestor servicii, atât direct dar și indirect”, spune Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economia Digitală.
În termeni de contribuție la bugetul de stat, constând în impozite și taxe (atât directe cât și indirecte), aportul industriei se estimează la peste 192 de milioane de euro, o creștere substanțială de 11 ori față de anul 2019. Taxele și contribuțiile directe sunt estimate în anul 2023 la peste 131 de milioane de euro, o creștere de 11,4 ori mai mare comparativ cu cele aproape 11 milioane de euro din 2019. La acestea se adaugă contribuția indirectă (taxele pe muncă și impozitul pe profit) care în 2023 sunt estimate la peste 61,4 milioane de euro, de la aproape 6 milioane de euro în 2019.
Studiul a fost prezentat de către Coaliția pentru Economia Digitală care reprezintă principalele platforme digitale de transport alternativ Bolt, Lime și Uber și principalele platforme digitale de livrare de alimente și bunuri Bolt Food, Bringo, Glovo și Wolt.