BCE efectuează teste de stres în rândul celor mai mari cinci creditori din Croaţia

Economica.net
07 08. 2019
1015_croatia_parliament_building_hrvatski_sabor_zagreb_0_93804300

Croaţia a trimis în iulie scrisoarea de intenţie pentru a intra în ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera pentru aderarea la moneda unică.

În scrisoarea sa de intenţie, Croaţia şi-a expus angajamentele pe care urmează să le îndeplinească în următoarele 12 luni. Ele se referă la menţinerea pe calea cea bună a stabilităţii sistemului financiar şi bancar, performanţe fiscale pozitive, cooperare solidă cu BCE şi măsuri structurale pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, a declarat recent ministrul croat de Finanţe, Maric Zdravko.

Cele cinci bănci verificate de BCE sunt: Zagrebacka banka, Privredna banka Zagreb, Erste & Steiermärkische Bank, OTP banka Hrvatska şi Hrvatska po?tanska banka. Rezultatele vor fi publicate în luna mai a anului viitor, a precizat BCE.

Cel mai tânăr stat membru al Uniunii Europene speră să intre anul viitor în mecanismul ERM II, pre-etapa trecerii la moneda unică, iar BCE şi Comisia Europeană vor monitoriza implementarea angajamentelor Croaţiei. Dacă BCE şi cele 19 state membre ale zonei euro îşi dau acordul, Croaţia ar putea adera la euro cel mai devreme în 2023.

În Bulgaria, două din cele şase instituţii financiare verificate de Banca Centrală Europeană se confruntă cu deficit de capital şi trebuie să ia măsuri pentru rezolvarea deficienţelor.

BCE a refuzat să îi permită Bulgariei să adopte rapid moneda euro, apreciind că băncile din Bulgaria au nevoie de o supervizare mai strictă înainte de a se putea alătura zonei euro. Ca soluţie de compromis, autorităţile de la Sofia au acceptat ca în prima fază Bulgaria să adere la uniunea bancară, o decizie care permite Băncii Centrale Europene să-i monitorizeze principalele bănci, dar care adaugă aproximativ un an la procesul de aderare la zona euro.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.