BCE estimează că inflația va ajunge la 3,1% în trimestrul II din 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată

Banca estimează, în ultimul său buletin economic, publicat joi, că inflaţia va scădea ulterior până la 2,8%, în trimestrul al treilea, după diminuarea preţurilor la materiile prime energetice, reflectată în preţurile contractelor futures.

* Inflaţia se va situa peste nivelul de 2% pe termen scurt

BCE avertizează, de asemenea, că „un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea determina o creştere a preţurilor la energie mai mare şi mai de durată decât cea prevăzut în prezent, ceea ce va ridica inflaţia în zona euro”.

Banca Centrală europeană a menţinut în martie rata dobânzii la depozitele bancare la 2%.

Ulterior, unii membri ai Consiliului de Guvernare au considerat că ar fi prematură o creştere a ratelor dobânzii la reuniunea de la finele lunii aprilie, dar alţii au luat în calcul această posibilitate.

Creşterea inflaţiei ar putea fi mai intensă şi persistentă dacă majorarea salariilor accelerează, ca răspuns la scumpirea energiei. De asemenea, şi dacă războiul provoacă întreruperi mai generalizate ale lanţurilor de aprovizionare, potrivit BCE.

Până în prezent, BCE observă că aşteptările privind inflaţia pe pieţele financiare au crescut considerabil pe termen mai scurt, dar pe termen lung se situează la niveluri apropiate de 2%.

BCE estimează „un avans modest” al produsului intern brut în primul trimestru din 2026 în zona euro, din cauza efectelor războiului asupra pieţelor de materii prime, a veniturilor reale şi a încrederii la nivel global.

* Nivelurile de stocare a gazelor în Europa sunt istoric scăzute

Preţurile ţiţeiului au înregistrat o creştere accentuată, de 84%, începând cu 18 decembrie 2025.

Acestea au urcat până în jurul valorii de 104 dolari pe baril după atacurile Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului şi măsurile de represalii ale Teheranului, conform BCE.

„Numărul petrolierelor care tranzitează strâmtoarea Ormuz s-a redus drastic şi costurile globale ale transportului de ţiţei s-au majorat substanţial”, subliniază banca.

Preţurile la gaze în Europa au urcat cu 98%, deoarece în jur de 20% din aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate la nivel mondial, provenită în principal din Qatar, tranzitează, de asemenea, strâmtoarea Ormuz.

BCE consideră că „preţurile gazelor au fost în mod special vulnerabile ca urmare a nivelurilor de înmagazinare istoric reduse din Europa”.

Stocurile se situează la circa 29% din capacitate, niveluri apropiate de minimul sezonier, şi, de aceea, preţurile la gaze sunt în mod particular expuse la posibilele perturbări în aprovizionare.

Totuşi, BCE consideră că expunerea comerţului internaţional cu mărfuri pare limitată, deoarece vasele portcontainer care se află în prezent în Golful Persic reprezintă doar în jur de 1,6% din capacitatea mondială de transport de containere.

O mare parte din trafic continuă să fie redirecţionată prin Capul Bunei Speranţe, după întreruperile din Canalul Suez ca urmare a tensiunilor regionale anterioare şi a intensificării riscurilor de securitate din cauza atacurilor rebelilor houthi asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, începând de la sfârşitul anului 2023.

* Zona euro va pierde din cota de piaţă la nivel mondial

BCE estimează că zona euro va pierde cote de piaţă la nivel global „date fiind problemele persistente de competitivitate, inclusiv unele cu caracter structural”.

Exporturile totale din zona euro s-au redus cu 0,4% în trimestru al patrulea din 2025.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea cauza întreruperi ale fluxurilor comerciale şi de petrol, ceea ce a putea afecta şi mai mult comerţul din zona euro.

„Războiul din Orientul Apropiat a avut un impact puternic asupra pieţelor financiare mondiale”, a precizat BCE.

Pieţele bursiere au scăzut şi ratele dobânzilor pe piaţa din zona euro, în special cele pe termen scurt, au crescut notabil. De aceea, condiţiile financiare s-au înăsprit de la începutul lunii februarie.