BCE le cere băncilor mai mici să-și facă provizioane mai mari, pentru a putea acoperi împrumuturile neperformante

Într-un document publicat luni, BCE precizează că şi „instituţiile mai puţin semnificative”, ca şi rivalele lor mai mari, vor trebui să majoreze provizioanele pentru stocul de credite neplătite de mai mult de şase ani.

Băncile mici au fost până acum exceptate de acest calendar pentru provizioane. Acest fapt a avut ca rezultat un nivel mai scăzut al provizioanelor pentru creditele neperformante (NPL) decât la băncile mai mari.

„Unele bănci mai mici continuă să se confrunte cu dificultăţi de pe urma stocului persistent de NPL. Ele păstrează mai puţine rezerve pentru a acoperi potenţialele pierderi”, a afirmat Sharon Donnery, membră a Consiliului de supraveghere (reprezentantă a BCE), într-o postare pe blog.

Decizia BCE vine după o creştere a creditelor neperformante, de la 1,7% la 2,3%, în portofoliile băncilor mai mici.

Noile reglementări vor fi introduse gradual până în 2028 şi se aplică creditelor acordate înainte de 26 aprilie 2019.

Recent, Banca Centrală Europeană a informat că a efectuat propriile teste de stres în rândul celor 51 de creditori din zona euro evaluaţi de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), plus alte 45 de bănci mai mici, confirmând că rezultatele arată rezilienţa sistemului bancar.

Conform scenariului advers, înrăutăţirea tensiunilor geopolitice şi comerciale a majorat preţurile la materii prime şi energie, a perturbat lanţurile de aprovizionare, a afectat consumul şi investiţiile, ducând la un declin cumulat de 6,3% al PIB-ului UE în perioada 2025-2027. Băncile incluse în testele de stres ar fi înregistrat în acest scenariu advers pierderi combinate de 547 miliarde de euro, a precizat EBA, faţă de 496 miliarde de euro în testele din 2023.

Pentru 17 creditori, scenariul advers poate duce la ajustarea sau limitarea plăţii bonusurilor şi dividendelor timp de cel puţin un an, în perioada 2025-2027

Testele reprezintă un instrument prin care autoritatea bancară de supervizare evaluează necesarul de capital al creditorilor pentru a absorbi potenţialele pierderi şi pentru a sprijini economia în situaţii de criză. Rezultatele sunt incluse în procesul de supervizare.