Iată ce a comunicat BCR:
Estimările preliminare pentru PIB-ul din T4 2025 au adus o surpriză negativă, producția contractându-se cu –1,9% trimestrial și crescând cu doar +0,1% anual. Ca urmare, creșterea PIB-ului pe întreg anul 2025 a fost de +0,6%, în scădere față de +0,9% în 2024. Aceste cifre au fost cu mult sub așteptările pieței, care prevăzuse o scădere mai ușoară de –0,3% trimestru/trimestru și o creștere mai puternică de +1,3% an/an pentru trimestrul al patrulea. Comunicatul a inclus și revizuiri ale datelor pentru primele trei trimestre ale anului 2025.
Cea mai semnificativă ajustare a fost pentru primul trimestru al anului 2025, care a fost revizuit în jos în mod semnificativ, de la +0,1% trimestru la trimestru la –0,6% trimestru la trimestru. Având în vedere că atât al treilea trimestru al anului 2025, cât și al patrulea trimestru al anului 2025 înregistrează acum contracții trimestriale, România se încadrează în definiția unei recesiuni tehnice.
Detaliile privind creșterea PIB-ului vor fi publicate pe 6 martie, ceea ce ar trebui să ofere mai multe informații despre factorii care au determinat această performanță mai slabă decât se aștepta și să ajute la identificarea sectoarelor responsabile pentru rezultatul dezamăgitor.
Ne așteptăm ca detaliile privind cererea să reveleze un consum slab al gospodăriilor, afectat de măsurile fiscale, exporturi nete în mare parte neutre și, cel mai probabil, o performanță dezamăgitoare a investițiilor fixe, în concordanță cu încetinirea observată în profilul trimestrial al PIB-ului.
Pe baza datelor publicate astăzi, revizuim în jos prognoza noastră de creștere a PIB-ului pentru 2026, de la 2,1% la 1,0%. Consumul gospodăriilor va rămâne probabil modest în prima jumătate a anului, reflectând condițiile financiare încă restrictive și presiunile persistente asupra veniturilor reale. În schimb, ne așteptăm ca activitatea de investiții
să se accelereze, susținută de fondurile substanțiale ale UE disponibile pentru România în 2026.
Guvernul pare hotărât să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar trebui să stimuleze în mod semnificativ formarea de capital și să compenseze parțial slăbiciunea cererii private. Exporturile nete vor rămâne probabil în mare măsură neutre pentru creșterea economică globală. Acestea ar putea avea o contribuție modestă, în special dacă cererea externă
se stabilizează.
Cu toate acestea, vedem și riscul apariției unei ușoare presiuni descendente în a doua jumătate aanului, întrucât dinamica importurilor s-ar putea intensifica, în linie cu relansarea anticipată a investițiilor și a consumului. Luăm în calcul și o dinamică de creștere mai slabă observată la sfârșitul anului 2025, ceea ce contribuie la decizia noastră de a revizui în jos prognoza.