Belgia își menține opoziția față de acordarea unui împrumut Ucrainei, finanțat din activele rusești înghețate

„În condiţiile actuale, un împrumut pentru redresarea Ucrainei folosind active ruseşti îngheţate în Belgia nu este viabil”, a declarat De Wever la postul de televiziune flamand VTM.

„Nu-mi pot imagina cum Comisia Europeană ar îndrăzni să confişte de la o companie privată (Euroclear n.red) împotriva voinţei unui stat membru. Este ceva nemaivăzut”, a adăugat premierul belgian.

„Multe ţări (din UE) tac şi eu înţeleg de ce. Toate îşi dau seama că cererile noastre sunt raţionale şi rezonabile. Întrebarea este dacă vor putea să le îndeplinească. Până acum, nu au reuşit”, a mai remarcat el, după ce ministrul său de externe, Maxime Prevot, a spus că Belgia simte că „nu a fost ascultată” de Comisia Europeană.

Aceasta din urmă a propus oficial miercuri două modalităţi de finanţare a ajutorului oferit Ucrainei în următorii doi ani. Prima este un împrumut aşa-numit „de reparaţii” finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse Rusiei, idee deja prezentată, doar suma fiind acum diferită, în sensul că a fost diminuată de la 140 de miliarde de euro la 90 de miliarde de euro, bani pe care Ucraina ar urma să îi folosească inclusiv pentru a cumpăra arme şi muniţii necesare continuării războiului. A doua propunere a Comisiei Europene constă în emiterea de datorie comună garantată de bugetul Uniunii Europene, adică de statele membre în mod indirect, pentru a finanţa în continuare ajutorul financiar destinat Ucrainei.

Deşi Comisia Europeană şi majoritatea celor 27 de state membre consideră „împrumutul de reparaţii” finanţat din activele ruseşti îngheţate drept cea mai bună opţiune pentru a susţine în continuare Ucraina, opoziţia fermă a Belgiei, unde sunt depozitate majoritatea activelor ruseşti în UE şi care se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării acestora, precum şi refuzul Băncii Centrale Europene (BCE) de a acţiona ca garant al împrumutului au determinat Bruxelles-ul să ia în considerare ca alternativă emiterea de obligaţiuni.

Conceptul „împrumutului de reparaţii” finanţat din activele ruseşti, aşa cum a fost prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să îl ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparaţii de război”, iar până atunci activele ruseşti din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE, pentru a se asigura că riscul nerambursării împrumutului este împărţit între aceste state.

Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei „reparaţii de război”, iniţiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti, deşi Comisia Europeană susţine contrariul.

Belgia a cerut ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în „împrumutul de reparaţii” şi un sistem de garanţii colective al statelor membre împotriva posibilelor represalii din partea Moscovei, aspect despre care Comisia Europeană susţine că a fost avut în vedere în ultima sa propunere, ce va fi discutată de liderii europeni la un summit la Bruxelles, pe 18 şi 19 decembrie.

Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a insistat miercuri că finanţarea oferită Ucrainei de către UE, în special respectivul împrumut din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor, trebuie să respecte dreptul internaţional şi să protejeze stabilitatea financiară europeană.

Vorbind în faţa Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, Lagarde a reafirmat refuzul BCE de a fi garant de ultimă instanţă pentru „împrumutul de reparaţii” propus de Comisia Europeană, întrucât aceasta ar încălca tratatele europene. „Speranţa mea este că vom ajuta Ucraina, dar fără a ocoli tratatele sau imperativul stabilităţii financiare”, a avertizat şefa BCE.