Berarii României: Suntem undeva la pragul critic. Nu mai vorbim de o criză financiară, ci de una de încredere. Piața s-a stabilizat în 2024. Ce se va întâmpla cu prețurile

Piața berii a pierdut în ultimii 3-4 ani peste 1 milion de hectolitri, mare parte prin scăderea rulajelor în magazine, dar și în HoReCa, potrivit celor mai recente date al Asociației Berarii României care reprezintă  90% din piața locală de profil. În 2024, vânzările s-au stabilizat la 15 milioane de hectolitri, prag „critic” pe care producătorii locali, care asigură 97% din piață, speră să îl depășească anul acesta, ajungând la 16,6 milioane de hl, deși premisele nu sunt printre cele mai optimiste. Criza medicală și financiară din trecut s-a transformat acum într-o criză a neîncrederii.

„În 2024, piața berii a fost într-o sonă de stabilitate după doi ani de scăderi agresive. Suntem undeva la pragul critic de 15 milioane de hl , după ce piață ajunsese, la un moment dat, la 20 de milioane de hl. În ultimii 3-4 ani am pierdut peste 1 milion de hl ceea ce nu ne-a descurajat deși este greu să lucrezi cu inflație, cu măsuri  fiscale, cu elementele care generează neîncredere. Acum, nu cred că mai vorbim despre o criză financiară, vorbim despre o criză de încrederea. Și cred că acest lucru se va reflecta și în performanțele din acest an. Rămânem însă optimiști, dar rezervați în legătură cu 2025, după acest 2024, un an de penalizare cu o creștere minoră, de aproximativ 1%”, a declarat Mihai Voicu, Președinte Berarii României și Director General Bergenbier S.A..

„2024 a fost un an cu impact în ceea ce privește setarea de obiective pe 2025, în care am oprit această scădere de piață generată de niște creștere succesive de accize, de 40% în ultimul trei an.  2025 va fi un an în care producătorii de bele vor lucra să fie cât mai aproape de consumatori, astfel încât să ne apropiem de media de producție dintre 2015 și 2020, care a fost undeva la 16,6 milioane de hl”, a explicat și Constantin Bratu, Director General Berarii României.

„Eforturile pe care producătorii de bele le-au făcut nu sunt numai în a comercializa acestui produs, dar și în a veni cu inovații și cu sortimente noi”, mai spune acesta potrivit căruia companiile din industrie vor continua să investească pentru că mai este loc de crescut.

La finalul anului 2024, în România existau 89 de fabrici de bere și microberării, și 85 de producători de bere, cu opt mai puțin decât în anul anterior, ace;tia asigurând 97% din producția internă.  Astfel, producția de bere susține economiile locale în aproape trei sferturi (75%) din țară , fiind produsă în 30 din 41 de județe.

„Suntem într-o zonă în care ne dorim să investim”, mai spune reprezentantul Berarii României.

Berea la PET în picaj direct. Românii consumă tot mai multă bere fără alcool

Cât despre tipurile de bere consumate de români anul trecut, livrările de bere fără alcool ale producătorilor din România au crescut cu 15% față de 2023. Acest segment a depășit astfel, pentru prima dată, o cotă de piață de 6%. În această categorie, livrările de mixuri de bere și beri cu arome au crescut cu 21% față de anul anterior. Pe tipuri de ambalaje, livrările de bere la draft au crescut cel mai mult, cu 13% față de 2023, iar PET-ul a continuat să scadă, marcând un declin de 4% față de 2023. În timp ce livrările de bere la sticlă s-au menținut constante, cele la doză au crescut și ele, cu 9% față de anul anterior.

10,3% din volume sau 20% în valoare s-au vândut on-trade (baruri, restaurante, pub-uri sau alte locații care servesc consumatorilor pe loc), în timp ce cota de piață a HoReCa a ajuns la 5%, în contextul în care cota de piață on-trade ( retail)  înaonte de Covid era de peste 20%.

„Creșterea accelerată a prețurilor a avut un impact semnificativ. Cred că în pandemie consumatorii din România s-au obișnuit cu acele prețuri din retailul modern sau tradițional care au crescut în mod justificat. Pe de altă parte, În România, ieșitul în oraș este sporadic spre deosebire de Europa de Vest unde cele mai mari cantități de bere se vând în HoReCa. Spre exemplu, în UK, 60% din volume se vând în HoReCa”, mai spune Voicu potrivit căruia scăderile de volume în HoReCa după pandemie au fost mult sub cele din comerțul tradițional și modern, cu mențiunea că vânzările s-au diminuat pe toate canalele de distribuție.

Din total băuturi ( apă minerală, suc, etc), cota de piață a berii nu a scăzut însă menținîndu-se la o cotă de aproximativ 21%.

Ce se va întâmpla cu prețurile

Cât despre prețuri, din datele Asociației, producătorii au îngițit în ultimii trei ani mare parte din creșterea costurilor pentru a menține consumul la un nivel acceptabil. Inflația la nivel de producție a fost de 40-50% în ultimii ani, creștere pe care producătorii susțin că și-au asumat-o din reducerea profiturilor.

„Nu vedem alte majorări decât cele legate de inflație, care este stabilizată în momentul de față, sau de posibile blocaje pe lanțul de aprovizionare, pentru că vedem ce se întâmplă la nivel global. Nu știm  cu ce ne putem trezi. Spre exemplu, în 2022, sticla s-a scumpit cu 90% în trei luni”, mai spune Voicu.

„Obiectivul este să fim cât mai atât de consumatori, și în contextul actual, cred că fiecare va căntări foarte bine  o asemenea decizie ( de creștere a prețurilor n.red)”, a Constantin Bratu.

Producătorii locali folosesc 100% hamei local, iar restul de cereale și-l asigură  50% din intern în timp ce alte bunuri și servicii sunt asigurate în proporție de 80% din România.

Membrii Berarii României au investit direct peste 2 miliarde de euro în 20 de ani  și au contribuit la bugetul de stat cu  5 miliarde de euro. Ei generează aproape 60.000 de locuri de muncă la nivel național.

Membrii săi actuali sunt cei mai mari producători de bere din România – URSUS BREWERIES, Bergenbier S.A., HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD – și microberăriile Berăria Artizanală Sibiu, CLINICA DE BERE, Scorilo și Zăganu. Împreună, cei opt producători furnizează 90% din cantitatea de bere consumată în România.