BERD: Europa de Est a revenit pe o curbă de creştere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele BERD, Suma Chakrabarti, a subliniat că, din 2011, de fiecare dată când BERD a dat publicităţii prognozele sale trimestriale pentru Europa emergentă, acestea arătau spre înrăutăţirea condiţiilor economice. În prezent, acest lucru este pe cale să se schimbe.

„Credem că am revenit pe un trend crescător”, a declarat marţi Chakrabarti într-un interviu acordat Reuters. „Curba de creştere este încă una lentă şi va varia de la o ţară la alta. Cu toate acestea, credem că în 2013 şi 2014 am revenit pe o curbă de creştere”, a adăugat Chakrabarti.

Preşedintele BERD a salutat măsurile de consolidare bugetară adoptate de guvernele din regiune ca fiind „eroice”, subliniind că măsurile nepopulare de austeritate au fost singura cale pe care o puteau urma ţările din Europa de Est pentru a nu fi pedepsite de investitori.

Cu toate acestea, Chakrabarti a precizat că, în ultimii ani, Ungaria a generat o atenţie negativă din cauza politicilor urmate de guvernul condus de Viktor Orban şi în prezent are dificultăţi în a rămâne competitivă şi a atrage noi investiţii. Autorităţile de la Budapesta au nemulţumit în special băncile şi companiile de utilităţi din străinătate printr-un set de politici care a inclus cea mai mare taxă pe bănci din Europa.

„Întrebarea la care Ungaria trebuie să răspundă este următoarea: cum am trecut de la statutul de exemplu în domeniul atragerilor investiţiilor străine în anii 90 la cea de ţară care are dificultăţi în atragerea investitorilor străini şi ce trebuie să schimbăm?”, a spus Chakrabarti.

De asemenea, preşedintele BERD a apreciat că procesul de „deleveraging” (reducerea creditului în regiune de către băncile occidentale care deţin o mare parte din sectoarele bancare din Europa de Est) este în continuare o sursă de îngrijorare, dar nu la fel de mare ca în anii precedenţi. „Nu a devenit încă un subiect minor, dar nu mai este o chestiune la fel de importantă ca în 2011”, a apreciat Chakrabarti.

BERD, deţinută de 63 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul operaţiunilor în România, banca a investit aproximativ şase miliarde euro în peste 315 de proiecte în domeniile financiar, corporativ, infrastructură şi energie, mobilizând investiţii suplimentare de aproape 11 miliarde euro.