"Politica energetică europeană este decisă în Europa şi nu în SUA. Respingem, din principiu, intervenţiile străine şi sancţiunile extrateritoriale", afirmă într-un mesaj pe Twitter ministrul german al Afacerilor Externe, Heiko Maas.

Anterior, Ministerul german al Economiei a afirmat că "a luat notă cu regret de votul din Camera Reprezentanţilor SUA", subliniind însă că Senatul american nu s-a pronunţat încă asupra proiectului de lege. "Poziţia noastră cu privire la sancţiunile extrateritoriale este clară: le respingem", adaugă Ministerul german al Economiei.

Şi mai vehementă a fost reacţia lui Rainer Seele, directorul grupului energetic austriac OMV, una din companiile implicate în proiectul Nord Stream 2. "Sancţiunile împotriva Nord Stream 2 sunt o lovitură pentru Europa şi Germania. A venit timpul ca Berlinul şi Bruxelles-ul să adopte o poziţie politică clară şi să reacţioneze", a spus Seele.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro. Grupul rus Gazprom va suporta jumătate din costurile de construcţie ale gazoductului Nord Stream 2. Cealaltă jumătate este suportată de partenerii europeni ai grupului rus Gazprom, respectiv firmele germane Uniper şi Wintershall, grupul anglo-olandez Shell, compania franceză Engie şi cea austriacă OMV.