Big Brother te priveşte – Nemţii nu vor să mai permită spionarea angajaţilor

„Angajaţii din Germania nu vor mai putea fi spionaţi”, susţine Michael Frieser – din partea Uniunii Creştin-Sociale (CSU). Coaliţia de la Berlin promite mai multă siguranţă juridică, tuturor părţilor. În acest sens, proiectul de lege urmează a fi adoptat la sfârşitul lunii ianuarie.

Scandaluri de genul celor în care au fost implicate firmele Lidl şi Telekom nu vor mai fi posibile. Cele două companii îşi filmaseră angajaţii fără ştirea acestora. În viitor, supravegherea audio/video va fi interzisă mai ales în vestiare, încăperi de odihnă şi la toalete.

Dar şi în privinţa amplasării în loc deschis a echipamentelor video vor apărea reguli noi. Camerele de luat vederi nu vor funcţiona cu scopul de a urmări comportamentul sau randamentul angajaţilor, afirmă Gisela Piltz, membru al partidului liberal, FDP.

Opoziţia de stânga e de altă părere. „Spaţiile în care angajaţii îşi petrec pauza, dar care sunt folosite şi ca încăperi de protocol, vor putea fi, totuşi, dotate cu echipament video”, critică deputatul social-democrat Gerold Reichenbach (SPD). În plus, în continuare va fi permisă camuflarea camerelor video. Gerold Reichenbach este indignat: „Informaţi dinainte angajatul că ar putea fi filmat, apoi montaţi o cameră ascunsă.”

Accesul la date personale

Proiectul de lege a fost controversat din capul locului, iar acum nemulţumirile curg din toate părţile: „Părerea mea este că noile reglementări nu apără raporturile de muncă, ci îl avantajează pe angajator, desfiinţând protecţia datelor angajatului”, spune Thilo Weichert, responsabil cu protecţia datelor în landul Schleswig-Holstein.
Nici sindicatele germane nu consideră că salariaţii vor fi protejaţi suficient. Mai mult, acestea critică modul în care legea face posibil accesul la datele personale. Conform noului proiect legislativ, angajatorii vor avea dreptul să se informeze asupra candidaţilor la posturi, culegând detalii despre ei de exemplu din reţelele de socializare sau din baza naţională de date a rău-platnicilor (Schufa).

Viitoarele reglementări prevăd ca informaţiile personale să poată fi obţinute şi folosite doar în caz de necesitate, dar nu precizează şi ce se înţelege prin „necesitate”. Alte date, cum ar fi numerele de cont, pot fi accesate şi comunicate anonim numai în cazul comiterii de infracţiuni.

Într-un interviu pentru DW, Gisela Piltz a declarat că noua lege stabileşte reguli clare cu scopul de a combate corupţia. Cu toate acestea, patronii sunt de părere că nu mai dispun de mijloace eficiente de urmărire şi demascare a faptelor penale săvârşite de către angajaţi. În context, patronatele susţin că supravegherea ascunsă ar trebui permisă în cazuri clare de suspiciune.

Cabinetul federal a pus la punct noul proiect legislativ încă din vara anului 2010. După prima prezentare, în februarie 2011, proiectul rămăsese însă blocat în Bundestag.