1EUR = 4.7729 RON | Bucureşti 16 º

Finanţe şi bănci

Bilanţul lui Gheţea la CEC Bank. Cum a găsit banca de stat şi unde e aceasta acum

Radu Gheţea este în vizorul guvernului, după ce banca pe care o conduce a acordat un credit de mari dimensiuni fiicei preşedintelui Băsescu. În timp ce o comisie specială a Parlamentului discută despre legalitatea acestui credit, ECONOMICA.NET vă prezintă evoluţia CEC Bank sub mandatul lui Gheţea.

09 dec, 2013 | | ECONOMICA.net
(update 09 dec, 2013 13:52) Gheţea va fi chemat miercuri din nou la audieri în Comisia de buget-finanţe din Senat
Comisia de buget-finanţe a Senatului a decis să îl cheme din nou la audieri miercuri pe preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, au declarat pentru Mediafax surse din comisie. Audierea lui Radu Gheţea luni în comisie a durat două ore şi s-a desfăşurat cu uşile închise. Conform surselor citate, la unele întrebări Radu Gheţea a invocat legea secretului bancar. La şedinţa comisiei nu au participat reprezentanţii PDL.
(update 09 dec, 2013 11:28) Audierea preşedintelui CEC Bank, Radu Gheţea, în Comisia de buget-finanţe din Senat a început
Preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, a venit, luni, la Comisia de buget-finanţe din Senat, unde este audiat în legătură cu activitatea managerială a instituţiei pe care o conduce, în urma unor subiecte de presă, printre care şi creditul de un million de euro luat de fiica preşedintelui Traian Băsescu



Audierea preşedintelui CEC are loc cu uşile închise, urmare a deciziei luate în unanimitate de membrii comisiei prezenţi la şedinţă.



La şedinţa comisiei nu participă reprezentanţii PDL şi PPDD.



La audierile din Comisia de buget-finanţe se vor mai prezenta, luni, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, de la ora 11.30 şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, de la ora 13.30.

Creditul de peste 1 milion de euro acordat de CEC Bank Ioanei Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui, l-a adus pe Radu Graţian Gheţea în atenţia presei şi în vizorul guvernanţilor.

Înainte ca guvernul îi cere demisia pentru "ilegalităţile evidente" în acordarea creditului menţionat, prin vocea ministrului delegat Dan Şova, preşedintele Băsescu transmitea ministrului Daniel Chiţoiu că fără Gheţea nu se poate. Înlocuirea sa ar fi de natură să afecteze nu numai CEC, ci ar propaga neîncredere în întreg sistemul bancar românesc, dat fiind faptul că Gheţea este preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Daniel Chiţoiu, cel care a dezvăluit că a fost sunat de preşedinte care ar fi intervenit pentru Gheţea, declara că "dacă banca a performat sub actuala conducere, rămâne pe funcţie; nu a performat, nu rămâne pe funcţie".

Numirea în funcţia de preşedinte al CEC Bank se ia în urma unei decizii politice, iar liberalii intenţionează de mai multă vreme să îl schimbe pe Gheţea din funcţie şi creditul acordat familiei Băsescu constituie un context prielnic pentru această mişcare. Gheţea este protejat de un contract care îi permită să ceară compensaţii consistente în cazul în care mandatul să se termină înainte de 2015. Descoperirea unor ilegalităţi ar putea să scutească acţionarul de plata daunelor, la fel şi neîndeplinirea criteriilor de performanţă. În timp ce ancheta continuă, ECONOMICA.NET vă arată cum a mers CEC Bank în ultimii şase ani.

Ce s-a întâmplat cu CEC de când e Gheţea preşedinte

Gheţea a venit în 2007 la CEC Bank, de la Alpha Bank, odată cu adoptarea noii strategii de dezvoltare. Banca de stat trebuia să facă trecerea de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, percepută ca o bancă de depuneri, la o bancă universală şi să fie privatizată - obiectiv amânat sine die în momentul de faţă.

CEC a trecut printr-un proces de rebranding, ce trebuia să coste 150 de milioane de euro, şi care a constat şi în schimbarea identităţii vizuale. Sigla băncii a fost schimbată cu, deja, celebra frunză de stejar şi imaginii băncii i s-au adăugat şi numeroase ghinde, totul pe un fond verde. Deşi nu toată lumea a apreciat noua imagine a CEC, se pare rebrandingul a fost unul de impact, după cum o arată măsurătorile de la acea vreme, mai ales că a fost însoţit şi de o campanie media destul de puternică cu mesajul de încurajare uşor mioritic "Hai că se poate!".

Cert este că după 2006 banca a cunoscut o creştere semnificativă a activităţii, cu un ritm superior mediei sistemului mai ales după 2008. Activele băncii au crescut cu 280% în perioada 2006-2012, faţă de o medie pe sistem de 124%.

În 1990, Casa de Economii şi Consemnaţiuni deţinea o trime din activele bancare. Cota de piaţă a CEC a scăzut însă în timp, mai ales după ce grupurile străine au intrat în România, astfel că în 2006 aceasta se afla la 4%, nivel la care s-a învârtit până în 2009, când a sărit la 6,3% (locul 5 în sistem), pe măsură ce băncile care au fost mai agresive anterior au oprit creditarea. În 2012, CEC Bank ocupa poziţia a 4-a, în urma BCR, BRD şi a Băncii Transilvania, fiind singura bancă cu capital românesc din top 10.

În 2006, CEC Bank avea active de 7,1 miliarde de lei (dintre care 3,2 miliarde de lei credite) şi depozite de 5,7 miliarde de lei. În 2012, banca a ajuns să deţină active de 26,9 miliarde de lei (dintre care credite de 11,9 miliarde de lei) şi depozite de 19,4 miliarde de lei.

CEC a avut tot timpul un exces de lichiditate graţie depozitelor numeroase atrase de la clientelă, chiar dacă nu a oferit tot timpul cele mai bune dobânzi. Se pare că imaginea de bancă de depuneri a ajutat CEC, precum şi imaginea de bancă sigură, în ciuda asocierii de la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 cu scandalul FNI. Spre exemplu, în toamna anului 2008, când cursul de schimb şi piaţa interbancară au fost lovite de ieşirile de capital din ţară, în ceea ce Banca Naţională a numit un atac speculativ, în timp ce depozitele în sistem scădeau, depunerile atrase de CEC au cunoscut o creştere spectaculoasă. De altfel, în intervalul 2007-2012, depozitele în sistem s-au dublat, iar cele de la CEC au crescut cu 240%.

Şi în privinţa creditelor CEC Bank a înregistrat o creştere mai mare decât media sistemului în perioada 2006-2012: 280% vs. 160%.

În acest interval s-a schimbat şi structura portofoliului de credite. De la o bancă de retail, axată în principal pe clienţii persoane fizice, CEC a pus un accent mai mare pe creditarea firmelor.

Astfel, cota creditelor acordate persoanelor fizice în total credite a scăzut de la 79% în 2006 la 37% în 2012 şi cota finanţărilor pentru persoane juridice a crescut la 55% de la 20%. Doar anul trecut creditele acordate PJ au crescut în volum cu 32%. În categoria persoanelor juridice intră şi autorităţile publice locale. Banca de stat a acordat credite primăriilor de aproape un miliard de lei, sumă ce reprezintă 8% din portofoliu, faţă 36 de milioane de lei şi o cotă de 1% în 2006.

Pe categorii de activitate, CEC finanţează în special industria, agricultura şi comerţul. Aproape un sfert din creditele restante ale băncii vin din comerţ, pentru o cotă similară fiind responsabilă şi industria.

Concentrarea pe creditarea persoanelor juridice a dus şi la creşterea ratei creditelor neperfomante. În decembrie 2012, aceasta se afla la 19,5% faţă de o medie pe sistem de 18,24%. Gheţea declara că CEC nu poate scoate creditele neperformante din bilanţuri într-un vechicul special, aşa cum fac alte bănci comerciale private din sistem, pentru că acesta ar trebui capitalizat de către stat şi că banca nici nu a vândut până acum astfel de creanţe.
Numărul clienţilor persoane fizice a crescut de la 2,9 milioane la 3,3 milioane, iar cel al persoanelor juridice de la 76 de mii la 147 de mii.

Gheţea a moştenit la CEC o reţea de sucursale întinsă dar ineficientă. Spre exemplu, din cele 1.404 unităţi deţinute în 2007, 878 se aflau în mediul rural. În 2012 mai erau active 1.128 de unităţi, dintre care 857 au fost şi modernizate.

În privinţa personalului, CEC a dus mai degrabă o politică socială de restrucutrare. Numărul angajaţilor a scăzut de la 6.800 la 6.548 în cei cinci ani, în principal prin pensionări. În timp ce în restul sistemului bancar, mai ales în 2012, cele mai multe băncile au făcut restructurări puternice de personal, în căutarea eficientizătii, la CEC numărul angajaţilor a rămas relativ constant după 2010.

CEC este una dintre băncile care a reuşit să rămână pe profit chiar şi în criză, în ciuda ratei ridicate a creditelor neperformante, asta pentru că banca a crescut constant activitatea de creditare. Anul trecut, CEC a avut un profit net de 37 de milioane de lei şi o rentabilitatea a capitalurilor proprii de 2,2%, faţă de o medie negativă de -5,92% în sistem - acesta a fost pe pierdere netă anul trecut şi ROE este negativă de trei ani.. 2012 a fost anul cu cel mai redus nivel al ROE pentru CEC. Anul cel mai profitabil pentru CEC a fost 2008, când banca a obţinut un rezultat net de 100 de milioane de euro (aproximativ 370 de milioane de lei), însă în acel an a intrat şi rezultatul vânzătii societăţii de asigurare Asiban (aproximativ 90 de milioane de lei).

Gheţea, preşedintele bancherilor

Gheţea este preşedinte al ARB de 13 ani şi deţinerea acestei calităţi este condiţionată de exercitarea unei funcţii de conducere într-o bancă.

Din poziţia de preşedinte ARB, Gheţea a avut rezultate remarcabile de lobby în faţa autorităţilor competente. Opinia băncilor a fost ascultată de fiecare dată, mai ales când a fost vorba despre persoanele fizice. Spre exemplu, sensul OUG 50/2010, legea de implementare a unei directive europene pentru transparentizarea costurilor în contractele bancare, a fost schimbat total, fiind exceptate contractele în derulare. Legi precum cea a falimentului personal au fost blocate în Parlament la iniţiativa ARB, iar aplicarea întregului nou Cod de procedură civilă a fost amânată în punctele în care interesele sistemului bancar ar fi fost afectate - a se vedea legea 193/2000.

Ceva mai puţin succes a avut ARB în reglementările care privesc persoanele juridice. Noul Cod al insolvenţei, la construcţia căruia bancherii au participat activ, a fost adoptat surprinzător de către guvern prin OUG fără a ţine cont de părerile acestora - aplicarea acestuia a fost însă suspendată de Curtea Constituţională, aşa că eşecul a fost unul limitat.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO