Birocrația UE sugrumă economia. Cum a ajuns Europa la coada inovației în lume. Lector universitar: În UE se reglementează mai repede decât se inovează

Uniunea Europeană a fost de mult depășită de Asia (în principal China, India, Coreea de Sud, Japonia și Taiwan) și de Statele Unite ale Americii în ceea ce privește inovația în economie, iar în ultima vreme pierde tot mai mult teren. Toate topurile realizate la nivel mondial arată acest lucru, extrem de relevant fiind numărul de patente noi înregistrate anual. În topurile privind primele 1.000 de patente ca importanță, Europa aproape că nu există, comparativ cu China, Correa de Sud, Taiwan, Japonia și SUA, fără a mai lua în calcul și celelalte țări din Asia.

Problema, apreciază lectorul universitar Christian Năsulea, vine din birocrația excesivă care s-a creat la nivelul UE, fenomen care pe de o parte împiedică multe startup-uri să se dezvolte, iar pe de alta determină companiile deja consacrate să își relocheze alctivitățile în zone cu o reglementare mai laxă, cum ar fi SUA sau Marea Britanie.

Foto: Cristian Năsulea

„Europa are unele dintre cele mai inovative companii din lume și printre cei mai talentați  antreprenori, însă mulți dintre aceștia aleg să își dezvolte firmele în afara UE. Problema nu se pune dacă țările UE au potențial din acest punct de vedere ci marea întrebarea este: de ce Europa reglementează inovația mai repede decât o produce? Piețele libere, inovația, se bazează pe experimentare și încercări, iar reglementarea excesivă (engl. red tape) crește costurile ambelor etape”, arată Năsulea, într-o prezentare ținută la ediția din 2026 a Free Market Road Show, eveniment cu participare internațională  organizat de Asociația Administratorilor Independenți (AAI) și Universitatea Româno-Americană.

Cât rău face birocrația excesivă economiei UE și celei a României în particular: Alocarea resurselor se mută de la inovație la birocrație (engl. paperwork), în loc să fim hub regional în inovație am devenit exportatori de talente. Regulile făcute să stimuleze competiția, o reduc de fapt

Năsulea explică și felul în care birocrația execsivă din UE afectează bunul mers al economiei. Potrivit acestuia, birocrația excesivă nu este reglementare pur și simplu ci o procedură complexă inutilă pentru consumatori și cu efecte negative pentru companii. „Suprareglementarea ridică trei mari bariere în calea dezvoltării. În primul rând este bariera de intrare în piață, în condițiile în care firmele noi trebuie să cheltuiască sute de mii de euro doar pentru a respecta reglementările, înainte de a își începe efectiv activitatea. A doua barieră este cea a costurilor, în condițiile în care resursele se mută dinspre inovație spre birocrație. O a treia barieră este asimetria creată de reglemntări, pentru că firmele mari au resursele  pentru  a se descurca mai bine decât startup-urile. Paradoxal, regulile menite să stimuleze competiția, de fapt o reduc”, arată lectorul universitar.

Năsulea aduce ca exemplu trei acte normative majore adoptate la nivelul UE și prezentate ca necesare pentru protecția consumatorilor și a companiilor din Uniune. Este vorba despre Digital Services Act, Digital Markets Act și AI Act. Potrivit sursei citate, deși aceste acte normative își propun să protejeze consumatorii, să asigure un mediu concurențial corect și, respectiv, să reducă riscurile sistemice, efectele lor asupra companiilor sunt mai degrabă inverse. „Aceste reglemntări generează costuri de sute de mii de euro pentru companiile din zona AI, înainte ca acestea să intre efectiv pe piață, firmele mici se confruntă cu mari incertitudini de natură legală în ceea ce privește clasificarea riscurilor, iar ca efect vedem că volumul capitalului de risc (venture capital) este cu mult mai mici în Europa decât în Statele Unite. Spre deosebire de US, în UE se concentrează mai mult pe reglementare înainte de intrarea pe piață, nu pe o supraveghere eficientă ulterior dezvoltării”, a arătat Năsulea.

AICI detalii despre efectele Digital Service Act asupra companiilor

AICI despre efectele AI Act asupra firmelor

În ceea ce privește efectele suprareglementării asupra mediului de business din România, Năsulea arată că sunt trei canale prin care birocrația excesivă afectează avansul inovației la noi în țară. „Avem mai multe avantaje în România. Principalele ar fi existența unui sector IT puternic, oameni calificați, costuri competitive și un ecosistem de startup-uri în creștere. Totuși, antreprenorii din România au în față două paliere de reglementare (cel european și cel local), o legislație UE extrem de complexă și o birocrație locală extremă. Acestea sunt motivele pentru care în loc să devenim un hub regional al inovației suntem exportatori de talente”, a mai spus lectorul universitar.