Iată o parte din luarea de poziţie a Blocului Naţional Sindical (BNS) despre proiectul de lege privind măsurile fiscale pe care le va lua guvernul Bolojan.
România are o problemă de deficit nu pentru că cheltuie prea mult, ci pentru ca reușește să-și fiscalizeze economia foarte puțin. Bugetul public se bazează în mare măsura pe contribuții de asigurări sociale suportate aproape în totalitate de angajați.
Munca la negru și evaziunea fiscală sunt în continuare utilizate la scară largă și nimeni nu se atinge de aceste zone, în ciuda faptului că s-au cheltuit resurse semnificative pentru digitalizarea ANAF, spune BNS.
În acest moment statistica oficială recunoaște existența a aproximativ 700.000 de persoane ce prestează muncă nedeclarată, alte aproximativ 800.000 de persoane lucrează sub diverse tipuri de contracte care le permite un tratament fiscal mai favorabil, fără să plătească contribuții de asigurări sociale. România are cea mai mică rata de ocupare din Uniunea Europeana și în ciuda faptului că mediul privat reclamă deficit de personal creșterea ratei ocupării în ultimii ani a fost aproape nesemnificativă.
Dacă un milion de persoane care ar presta în prezent muncă nedeclarată ar intra în baza de impozitare, la nivelul salariului minim brut pe economie, având în vedere că pentru acest nivel 37,74% din costul salarial se duce la buget (1.560 de lei) iar „banul în mână” al angajatului este de 2.574 de lei, plusul anual de încasări bugetare reprezentând impozite și contribuții la nivel anual ar fi 18,7 miliarde de lei.
Suma astfel estimată reprezintă 10% din contribuțiile de asigurări sociale încasate în 2024, ceea ce ar permite, cel puțin teoretic, scăderea cotei contribuțiilor cu 3,5 puncte procentuale, de la 35% la 31,5%, cu efect neutru asupra bugetului, dar cu reducerea excesivității contribuțiilor sociale, e de părere BNS.