1EUR = 4.7274 RON | Bucureşti 35 º

Extern

BM: Obama sau Romney? SUA aleg mai mult decât un preşedinte: mai mult sau mai puţin stat în economie

 Alegerile din Statele Unite sunt de obicei dominate de aspecte economice şi de politică externă. De această dată, criza globală şi recuperarea greoaie a SUA au propulsat economia în postura de a juca rolul decisiv în alegerile de pe 6 noiembrie, scrie Business Magazin (BM).

05 noi, 2012 | Mediafax

Locurile de muncă şi economia se află de departe în fruntea listei de interese când vine vorba de votul americanilor. Chiar dacă economia îşi revine din criză, susţinută de măsurile agresive ale Rezervei Federale, recupererea este lentă, iar şomajul scade greu.

Provocarea pentru actualul preşedinte, Barack Obama, în încercarea de a-i convinge pe americani că merită un nou mandat la Casa Albă este să arate că înregistrează progrese şi că propunerile contracandidatului său reprezintă o revenire la politicile care au creat problemele actuale ale SUA. Pentru a câştiga, candidatul republican, Mitt Romney, trebuie să le arate americanilor că Obama a eşuat în funcţia de preşedinte, în timp ce el dispune de experienţa şi ideile necesare să facă ceea ce actualul şef de stat nu a reuşit.

Obama și Romney nu se pot pune de acord în multe privinţe, de la drepturile homosexualilor la strategia privind viitorul forţelor armate, însă diferenţele de opinie se manifestă cel mai puternic în privinţa economiei. Romney consideră că statul este o piedică în calea creşterii economice şi ar trebui să se dea la o parte, în timp ce preşedintele în exerciţiu afirmă că statul are un rol important în crearea bazei pentru o economie puternică.

Realizările celor doi politicieni Obama a preluat postul de la Casa Albă de la George W. Bush în timpul celei mai mari crize financiare de după Marea Depresiune. Prima decizie importantă în postul de preşedinte a fost votarea unui pachet de măsuri pentru a opri declinul economiei. Planul de 831 miliarde de dolari a inclus reduceri de taxe şi fonduri pentru proiecte de infrastructură şi energie regenerabilă. Programul a salvat, afirmă economiştii, până la câteva milioane de locuri de muncă pe o perioadă de mai mulţi ani.

Rata şomajului a coborât de la 10% sub 8%, iar numărul de persoane angajate în SUA este cu circa 1 milion mai mare decât în prima lună a mandatului lui Obama.

Marii producători auto americani General Motors și Chrysler se aflau în pragul falimentului în urmă cu patru ani. Obama a investit zeci de miliarde de dolari şi a susţinut restructurarea şi stabilizarea companiilor, care în prezent au o situaţie bună.

În mare parte din cauza recesiunii, Obama nu a reuşit să-şi respecte promisiunea de a reduce la jumătate deficitul bugetar, aflat în prezent la peste 1.000 de miliarde de dolari. Obama este primul preşedinte al SUA în mandatul căruia ţara şi-a pierdut ratingul maxim "AAA" din partea agenţiei Standard & Poor's. Preşedintele nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Partidul Republican în Congres pentru reducerea datoriei federale, după ce părţile nu s-au putut pune de acord în privinţa necesităţii creşterii veniturilor din taxe.

Romney a devenit guvernator de Massachusetts în 2003, când statul îşi revenea după dezastrul dot-com. Politicianul republican s-a angajat să-şi folosească abilităţile de om de afaceri, dobândite anterior la conducerea firmei Bain Capital, pentru a stabiliza Massachusetts.

Principala activitate a Bain în timpul lui Romney a fost achiziţia de companii slabe pentru a le restructura şi ulterior vinde cu profit. În unele cazuri, Bain a reuşit să relanseze companii puternice, care au creat locuri de muncă, în timp ce în alte situaţii s-au operat concedieri. Ca guvernator, Romney a luat mai multe măsuri de susţinere a economiei statului şi a reuşit chiar să reducă rata şomajului de la 5,6% la 4,7%. Succesul a fost însă înregistrat într-o periodă de prosperitate pentru economia SUA, iar majoritatea statelor americane au avut performanţe mai bune decât Massachusetts.

De asemenea, Romney a reuşit să echilibreze un deficit de 3 miliarde de dolari în bugetul statului prin eliminarea unor breşe în sistemul de taxe pentru companii.

Deficitul bugtar

În vara anului trecut Congresul şi preşedinţia SUA au convenit reduceri dure ale cheltuielilor bugetare şi majorări de taxe pentru majoritatea americanilor, precum şi tăieri din cheltuielile militare, toate începând din 2013, dacă nu se adoptă un plan mai bun. Republicanii şi democraţii nu s-au putut pune de acord asupra unei alternative, însă analiştii consideră că va fi găsită o soluție după alegeri.

Obama promite să reducă deficitele bugetare cu peste 5.000 de miliarde de dolari în următorii 10 ani, scop care va necesita creşterea taxei pe câştigurile de capital şi a taxelor pentru gospodăriile cu venituri mai mari de 250.000 de dolari pe an, precum şi alte măsuri. Anul fiscal recent încheiat a reprezentat al patrulea consecutiv cu deficit bugetar de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru Obama.

Romney afirmă că va coborî deficitul bugetar cu 500 de miliarde de dolari până în 2016, iar planul vizează o echilibrare în 2020. Romney nu a prezentat, însă, detalii despre modul în care va reuşi să facă ce a propus. În acelaşi timp, acesta vrea să majoreze cheltuielile militare, să inverseze tăieri de fonduri de 716 miliarde de dolari la programul de asigurări de sănătate pentru vârstnici Medicare şi să scadă taxele. Romney nu vrea să ia în calcul o creşere a taxelor ş vrea să limiteze cheltuielile statului federal la 20% din economie, faţă de 24% în prezent. Republicanul a avertizat că va reduce cheltuielile interne cu 5% şi numărul de angajaţi publici cu 10% imediat după preluarea mandatului.

Locuri de muncă

Obama preferă susţinerea cu fonduri de stat a reducerii ratei şomajului prin acordarea de deduceri companiilor care angajează, precum şi prin sprijinirea autorităţilor locale să creeze mai multe locuri de muncă în sectorul public. Preşedintele în exerciţiu promovează penalizarea companiilor care mută locuri de muncă în afara SUA. El promite cheltuieli de 210 miliarde de dolari în şase ani pentru reabilitarea de drumuri, poduri şi căi ferate.

Romney vrea să reducă taxele şi să relaxeze reglementările pentru a da sectorului privat mai multă flexibilitate de a cheltui, investi şi angaja. Nu agreează ideea de a cheltui fonduri publice pentru a stimula crearea de locuri de muncă. Candidatul republican vrea să scadă impozitul perceput companiilor de la 35% la 25% pentru a alinia taxa la ratele din alte ţări. De asemenea, companiile americane ar urma să plătească taxe acolo unde operează, faţă de situaţia actuală, în care trebuie să achite impozit în SUA pe profitul obținut în afara ţării.

Romney a afirmat că politicile sale ar crea 12 milioane de locuri de muncă în primul mandat şi ar conduce la o creştere economică mai rapidă.

Comerţ

Obama va continua să promoveze comerţul liber la nivel internaţional, bineînţeles în beneficiul SUA. Preşedintele susţine acordarea de credite cu dobândă scăzută cumpărătorilor de bunuri produse în SUA, parte a unui plan de a dubla exporturile ţării până în 2014.

A declarat că va apăra companiile și angajaţii din SUA la Organizaţia Mondială a Comerţului de practicile comerciale incorecte ale Chinei şi ale altor state. De asemenea, va continua presiunea asupra Chinei pentru aprecierea monedei, astfel încât importurile de bunuri americane să devină mai uşoare. Nu intenţionează să declare China drept manipulator de monedă, situaţie care ar permite impunerea de tarife bunurilor chinezeşti.

Romney este, de asemenea, un susţinător al comerţului liber şi a afirmat că va căuta să încheie mai multe acorduri de liber schimb decât Obama. Reprezentantul republicanilor are o poziţie mai dură în privința Chinei. Consideră China un duşman comercial, care fură tehnologie americană. Romney a declarat că va cataloga China drept manipulator de monedă şi va impune taxe punitive dacă situaţia nu va fi remediată.

Finanţe

În sectorul financiar, Obama vrea să continue politica de întărire a supravegherii şi de protejare a consumatorilor. Reglementarea mai strictă vizează în principal marile instituţii financiare, de importanţă sistemică, dar şi segmente de piaţă care au avut în trecut o libertate prea mare din partea autorităţilor, precum instrumente financiare derivate şi fonduri speculative.

Republicanul Romney vrea să reducă reglementarea, despre care afirmă că impune o povară deloc necesară asupra companiilor. Romney a spus că vrea reguli mai simple în sectorul financiar, dar nu a oferit prea multe detalii despre planurile sale.

Energie şi Mediu

Obama a impus un moratoriu temporar asupra forajului la mare adâncime după poluarea cu petrol cauzată în Golful Mexic de o platformă a grupului BP. Producţia de petrol a SUA a fost, însă, în 2010 mai mare decât în oricare an începând din 2003. A reuşit să introducă primele reglementări privind gazele cu efect de seră şi poluarea cu mercur de către fabrici. A susţinut cu fonduri importante sectorul energiei regenerabile şi a încurajat energia nucleară.

Actualul preşedinte nu a reuşit să convingă un Congres dominat de democraţi să impună limite asupra emisiilor de carbon. Obama vrea să reducă la jumătate importurile de petrol până în 2020.

Romney afirmă că va face Statele Unite independente energetic de surse din afara Americii de Nord până în 2020. În acest scop susţine accelerarea exploatării resurselor interne de petrol, gaze, cărbune şi altele, precum şi aprobarea rapidă a conductei Keystone XL, care face legătura cu Canada. Republicanul este avocatul deschiderii de noi arii pentru exploatarea resurselor de petrol şi gaze. Romney a declarat că energia regenerabilă nu a devenit încă viabilă, în timp ce cauzele încălzirii globale nu au fost încă demonstrate.

În campanie intră şi un uragan, De partea cui?

Cei doi candidaţi se luptă pentru voturile pe care le asigură mai multe state cheie. Atât Obama, cât şi Romney au şanse de a câştiga, iar în statele aflate în dispută diferenţele din sondaje sunt de cele mai multe ori mai reduse decât marja de eroare.

Pentru Obama, care a părut a avea constant un avantaj redus în faţa lui Romney, factorul crucial în cursa contra acestuia s-ar putea să fie stihiile naturii. Obama este apreciat pozitiv de 80% din americani pentru modul în care a administrat dezastrul lăsat în urmă de uraganul Sandy, potrivit unui sondaj al ABC News/Washington Post.

În comparaţie, Romney a fost evaluat pozitiv doar de 44% din respondenţi. Romney a fost dezavantajat pentru că nu a beneficiat de expunerea şi pârghiile de acţiune pe care le asigură funcţia de preşedinte al SUA în astfel de momente.

Alegerea americanilor pare a fi una dificilă: între un preşedinte care a reuşit doar să menţină economia pe linia de plutire şi un candidat cu propuneri pentru schimbări majore de abordare în vremuri care ar putea taxa extrem de dur eşecul unor inițiative riscante.

Totuşi, în pofida nereuşitelor sale, Obama a stabilizat economia americană într-o perioadă tulbure şi, după cum scrie The Economist, "este de preferat diavolul pe care îl cunoaştem".

Însă, în timp ce în cam pania din 2008 economia l-a ajutat pe Obama să câştige, acum din cauza economiei ar putea pierde.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO