BNR a cheltuit peste 3,5 miliarde de euro că țină cursul valutar după ce a început circul politic. Rezervele țării se mențin, totuși, la un nivel record
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/08/bnr-rezerva-560x420.jpg)
În primele șapte luni din 2026, rezerva valutară a BNR s-a redus cu 1,57 miliarde de euro, până la 63,23 miliarde de euro. Scăderea nu reprezintă însă suma intervențiilor valutare ale BNR, deoarece rezerva este alimentată și consumată simultan prin operațiuni ale Ministerului Finanțelor, plata datoriei publice, fonduri europene, modificarea rezervelor minime ale băncilor și alte fluxuri.
Cea mai puternică reducere lunară a fost în aprilie, de 2,20 miliarde de euro, într-o perioadă de presiune puternică asupra leului. În martie, în schimb, rezerva a crescut cu 2,01 miliarde de euro datorită în principal intrărilor generate de emisiuni externe ale statului.
Separat, valoarea contabilă a aurului monetar a scăzut cu circa 451 de milioane de euro până la sfârșitul lunii iunie, deși cantitatea de aur a rămas neschimbată, la 103,6 tone.
Ce s-a întâmplat în primele 7 luni. Scădere de 2,42% a rezervei
| Luna 2026 | Rezerva la finalul lunii | Variația rezervei | Intrări | Ieșiri | Factor important identificabil |
| Ianuarie | 65,812 | +1,012 | 4,796 | 3,784 | — |
| Februarie | 65,023 | −0,789 | 3,574 | 4,363 | datorie ≈ 1,259 |
| Martie | 67,032 | +2,009 | 9,424 | 7,415 | eurobonduri €3 mld. + USD 1,731 mld. |
| Aprilie | 64,836 | −2,196 | 1,800 | 3,996 | datorie + plăți CE |
| Mai | 64,051 | −0,785 | 2,253 | 3,038 | datorie ≈ 1,417 |
| Iunie | 63,493 | −0,558 | 4,028 | 4,586 | PNRR ≈ +2,250 |
| Iulie | 63,230 | −0,263 | — | — | datorie scadentă ≈ 697 |
| S1 + iulie | 63,230 | −1,570 |
Datele provin din comunicatele BNR. De exemplu, în martie intrările au inclus 3 mld. euro din euroobligațiuni și circa 1,731 mld. dolari, iar în aprilie rezerva a scăzut cu 2,196 mld. euro.
În mai, ieșirile au inclus circa 1,417 mld. euro pentru rate și dobânzi la datoria publică. În iunie, rezerva a mai scăzut cu 558 mil. euro, în ciuda unei intrări de aproximativ 2,25 mld. euro din PNRR.
Aprilie rămâne luna-cheie în care rezerva a scăzut cu 2,196 mld. euro. În aceeași lună au existat însă, intrări de 1,800 mld. euro și ieșiri de 3,996 mld. euro. După cum explică BNR, ieșirile au fost și plăți de datorie publică și plăți în contul Comisiei Europene.
Așadar, nu putem atribui automat cei 2,196 mld. euro intervenției BNR asupra cursului de schimb valutar. Totuși, în aprilie, cursul leului a intrat sub presiune severă, iar ieșirea din rezervă a fost neobișnuit de mare. În aprilie au început fricțiunile politice, PSD anunțând în data de 22 că se retrage de la guvernare, pentru ca pe 5 mai 2026, guvernul Bolojan să cadă prin moțiune de cenzură.
Martie este o lună atipică, în care rezerva a crescut, chiar dacă există suspiciuni că BNR tot ar fi vândut valută. Astfel, în martie, rezerva a crescut cu 2,009 mld. euro, dar în această lună au intrat 9,424 mld. euro, inclusiv 3 mld. euro din euroobligațiuni și aproximativ 1,731 mld. dolari din emisiunea în dolari. Deci BNR poate să fi vândut valută în martie și rezerva tot să fi crescut.
Din datele BNR pe primele 7 luni se observă cert că rezerva a pierdut net 1,570 mld. euro. Dar această scădere netă este după ce România a primit, printre altele: aproximativ 4,731 mld. euro echivalent din emisiunile externe din martie; aproximativ 2,250 mld. euro PNRR în iunie și alte alimentări ale conturilor Ministerului Finanțelor și CE.
În același timp, din rezervă au ieșit bani pentru: serviciul datoriei publice; plăți ale Comisiei Europene; modificarea rezervelor minime ale băncilor; alte operațiuni; și, foarte probabil în anumite perioade, intervenții pe piața valutară.
Numai în trei luni, ieșirile de valută au fost de 3,539 mld euro
Cea mai mare zonă de presiune asupra rezervei apare în aprilie–mai–iunie. Astfel, în aprilie scăderea a fost de 2,196 mld euro, în mai de 0,785 mld euro (când a existat un vârf de plată al serviciului datoriei publice de 1,417 mld euro) și iunie când rezerva scăzut cu 0,558 mld. euro, deși au intrat 2,250 mld. euro din PNRR.
Iunie este probabil cea mai interesantă lună pentru analiza intervenției: dacă ai un plus de 2,25 mld. euro din PNRR și, în ciuda acestui fapt, rezerva se reduce cu 558 mil. euro, înseamnă că au existat ieșiri foarte mari din alte surse.
Și luna mai este una interesantă: rezerva a scăzut cu 785 mil. euro, deși numai plata datoriei publice a fost de aproximativ 1,417 mld. euro. Asta înseamnă că alte intrări/ieșiri au compensat plata datoriei cu circa 632 mil. euro.
În iunie, situația este din nou incredibilă: avem intrări de valută anunțate de BNR de 4,028 mld., din care 2,250 mld. euro prin PNRR și 4,586 mld. euro ieșiri, iar rezultatul este o scădere de 558 mil euro.
Cu alte cuvinte, chiar după o intrare de 2,25 mld. euro din PNRR, rezerva a continuat să scadă. Dar nici aici nu putem transforma diferența în „intervenție BNR”, deoarece în cei 4,586 mld. euro de ieșiri intră și plata datoriei, RMO și alte operațiuni.
După ce am analizată scăderile rezervei valutare din lunile aprilie, mai și iunie, realizăm un ”deficit” de 3,539 mld. euro.
În același timp, România a primit în martie 4,731 mld. euro echivalent din eurobonduri, iar în iunie încă 2,25 mld. euro din PNRR. Asta sugerează că presiunea pe piața valutară a fost substanțială, dar nu ne permite să spunem că BNR a vândut 3,5 mld. euro.
Din septembrie însă, intrările din PNRR vor cam dispărea, deși vor mai fi ceva bani de la Comisia Europeană și prin programul SAFE. În aceste condiții, este de văzut cum se va mai putea echilibra balanța rezervei valutare și cât de mult timp va mai putea fi protejat euro pentru a avea un curs cvasi stabil.