BNR a identificat patru riscuri sistemice la adresa stabilității financiare a țării. Cel mai important pare a fi riscul deficitelor gemene, care poate fi accentuat și de cel geopolitic și de creșterea datoriei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Principalele riscuri la adresa stabilității financiare din România au rămas la niveluri ridicate, relativ similare comparativ cu Raportul anterior și cu evaluările de risc la nivel european, în condițiile menținerii unor incertitudini multiple la nivel global, atât ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice și a intensificării conflictelor armate, cât și pe fondul unui an electoral important pe plan internațional, de natură a modifica mix-ul de politici implementate la nivelul principalelor economii ale lumii, arată raportul BNR.

Banca centrală subliniază că, pe plan intern, creșterea activității economice s-a menținut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc. În acest context, primul din cele două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, sunt incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora în perioada următoare.

Al doilea risc sever este deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, adică cele două deficite, bugetar și comercial, care sunt cele mai ridicate din UE. Celor două riscuri sistemice de nivel sever li se adaugă alte două riscuri sistemice, de nivel moderat, respectiv: riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare.

Riscurile la adresa stabilității financiare pe plan internațional sunt amplificate de un nivel ridicat al datoriei suverane, ce limitează spațiul fiscal necesar pentru a gestiona eventuale noi șocuri în actualul context geopolitic, subliniază BNR.

De asemenea, îndatorarea se menține ridicată și la nivelul sectorului privat și există semne cu privire la deteriorarea calității creditelor în anumite segmente ale pieței, îndeosebi cel imobiliar comercial, deși până în prezent impactul asupra sectorului bancar a fost limitat.

Creșterea datoriei publice poate accentua riscurile pe care deficitele gemene le constituie la adresa stabilității financiare

Evenimentele geopolitice pot avea, totodată, implicații semnificative asupra stabilității financiare, generând provocări atât pentru populație, cât și pentru firme. Astfel de evenimente pot perturba comerțul global și pot crește prețurile mărfurilor. Mai mult, ele pot conduce la o volatilitate mai mare a pieței financiare, afectând fluxurile de capital, cursurile de schimb și marjele de dobândă.

Datele aferente primei părți a anului 2024 indică o adâncire a deficitelor gemene comparativ cu Raportul anterior, iar așteptările sunt ca România să înregistreze la sfârșitul anului printre cele mai mari deficite (fiscale și de cont curent) la nivel european.

Deficitul bugetar în România este prognozat a fi cel mai ridicat din UE în 2024 (-8 la sută din PIB), iar deficitul de cont curent al doilea cel mai adânc, după Cipru. Riscurile asociate deficitelor gemene pot fi accentuate de nivelul în creștere al datoriei suverane, precum și al datoriei externe.

”Totuși, corectarea acestor dezechilibre este importantă pentru a atenua riscurile la adresa stabilității financiare, atât pe termen scurt – pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor, reducând astfel riscurile asociate primei de risc suveran și potențiale presiuni asupra cursului de schimb – cât și dintr-o perspectivă mai îndelungată – pentru a spori reziliența la potențiale noi evoluții nefavorabile în actualul context geopolitic”, precizează BNR.

Pe plan intern, creșterea economică s-a menținut la niveluri modeste, fiind impulsionată în principal de consum și într-o manieră mai redusă de investiții.