BNR a împrumutat patru bănci cu 1,474 miliarde euro pentru o săptămână

O sumă mai mare a fost împrumutată de BNR la 12 martie, când patru bănci au luat 6,724 miliarde lei (1,544 miliarde euro).

Prin astfel de operaţiuni, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat.

Băncile comerciale au afişat luni dimineaţă dobânzi de 4,01% – 4,51% pe an pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămână, foarte apropiate de cele de vineri, de 4,08% – 4,58% pe an.

La licitaţia organizată săptămâna trecută de BNR au participat şase bănci, care au împrumutat 6,1 miliarde lei (1,38 miliarde euro). Aceasta a fost prima licitaţie din 2012 când la operaţiune au participat mai mult de patru bănci.

La precedentele licitaţii, împrumuturile erau angajate de un număr restrâns de bănci, respectiv 3-4 instituţii, iar dealerii considerau că fondurile erau utilizate în principal pentru finanţarea Ministerul Finanţelor. Creşterea numărului de participanţi poate arăta că unele bănci au nevoie de finanţare şi nu pot atrage bani din piaţă.

BNR a organizat săptămânal câte o licitaţie repo, începând cu 17 octombrie, iar cea mai mare sumă a fost acordată pe 12 decembrie, când nouă bănci au împrumutat 7,63 miliarde lei (1,7 miliarde euro).

Banca centrală a menţinut săptămâna trecută rata de politică monetară la 5,25% pe an, oprind seria de reduceri consecutive de dobândă începută în noiembrie anul trecut. Decizia BNR a fost anticipată de analişti după căderea Guvernului Ungureanu. Anterior, analiştii anticipau că banca centrală va continua seria de reducere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale, începută în luna noiembrie a anului trecut.

În zilele imediat după căderea Cabinetului Ungureanu cursul de schimb a atins valori maxime istorice, de 4,4314 lei/euro, pe piaţa interbancară. Rata de referinţă anunţată de BNR a atins miercuri nivelul maxim istoric de 4,4168 lei/euro, iar în zilele următoare a revenit foarte aproape de 4,4 lei/euro.

Guvernatorul BNR a vorbit miercuri pentru a doua oară în ultimele luni despre o depreciere a leului pe baza fundamentelor macroeconomice. Această ultimă declaraţie sugerează chiar că banca centrală ar putea fi confortabilă cu noul nivel al cotaţiilor.