BNR anticipează o creştere a inflaţiei la finalul anului şi revenirea în intervalul ţintei în 2028

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei se va mări uşor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influenţelor aşteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor şi energiei şi din evoluţia cursului de schimb al leului.

Ea se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor de preţuri provocate în 2026 de şocul energetic şi de seceta severă, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este aşteptat să se adâncească şi în semestrul II 2026 – în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice -, şi să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuşi decât cea previzionată anterior”, se arată într-un comunicat al BNR, transmis joi AGERPRES.

Banca centrală atrage atenţia că „incertitudini şi riscuri decurg însă pe mai departe din evoluţia viitoare a preţului energiei electrice, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale”.

De asemenea, incertitudini rămân asociate măsurilor care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană şi cu procedura de deficit excesiv.

Potrivit BNR, conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică reprezintă în continuare surse de riscuri pentru activitatea economică şi evoluţia inflaţiei pe termen mediu.

„Incertitudini şi riscuri notabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare”, se menţionează în comunicat.

În acest context, banca centrală subliniază că absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

Totodată, BNR consideră deosebit de relevante deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene şi Rezervei Federale a SUA, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 19 ianuarie 2027.