BNR anunță: Riscurile la adresa cursului de schimb rămân ridicate. Efecte și în inflație, care va sări de 10% și la 6 luni-Minuta ședintei BNR

Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului BNR, evocând fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari, precum și situația politică internă și incertitudinile asociate.

Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat relativa stabilitate a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare din prima parte a trimestrului II 2026, dar și evoluția pronunțat fluctuantă a randamentelor pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat, care și-au accentuat inițial mersul descendent, pentru ca în a doua jumătate a lui aprilie să consemneze creșteri însemnate – în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, dar și al tensionării mediului politic intern –, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai.

În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie ascendentă, iar la finele lunii și în primele zile din mai a consemnat o creștere abruptă semnificativă, pe care și-a anulat-o însă parțial ulterior.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o înrăutățire a perspectivei inflației în prima parte a orizontului de prognoză în raport cu previziunile precedente, în condițiile în care rata anuală a inflației va urca în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior, iar după corecția descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III pe fondul unor efecte de bază, își va relua descreșterea pe o traiectorie mai ridicată, reintrând în intervalul țintei în trimestrul III 2027, cu un trimestru mai târziu decât în prognoza precedentă.

Ea va reveni însă apoi pe coordonatele din proiecția anterioară și va continua să se reducă treptat, rămânând doar ușor deasupra punctului central al țintei de inflație la finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 10,3 la sută la jumătatea anului curent și să se situeze la 5,5 la sută în decembrie 2026, față de nivelurile de 9,8 la sută, respectiv 3,9 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, pentru ca în martie 2028 să scadă la 2,7 la sută, comparativ cu valoarea de 2,9 la sută indicată de prognoza precedentă pentru luna decembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.

Responsabile pentru deteriorarea perspectivei inflației sunt efectele anticipate a fi exercitate pe plan intern – preponderent prin scumpirea considerabilă a combustibililor – de creșterile deosebit de ample consemnate de prețul petrolului și de cel al gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, au remarcat membrii  Consiliului.

S-a sesizat că acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, în timp ce o ușoară contrapondere vor oferi măsurile aplicate temporar în scopul protejării firmelor și populației de impactul crizei energetice.

Deficitul de cerere agregată va continua să se accentueze în 2026

În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor petrolului și altor materii prime, precum și efectele directe și indirecte potențial mai mari exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv în conjuncție cu deprecierea recentă a monedei naționale.

Au fost evidențiate însă și măsurile temporare destinate atenuării impactului inflaționist al șocului energetic, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra prețurilor unor bunuri și servicii.

Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni foarte ușor dezinflaționiste în viitorul apropiat, au arătat membrii Consiliului, evocând dimensiunea deficitului de cerere agregată și perspectiva continuării adâncirii acestuia în semestrul I 2026, dar și decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaționiste ale gap-ului negativ al PIB și ale slăbirii cererii de consum – mai ales în contextul persistenței mărite a inflației de bază -, precum și probabila reamplificare temporară în primele trimestre din acest an a dinamicii costurilor salariale din sectorul privat.

Dinamica anuală a inflației de bază va continua însă să fie marcată până la mijlocul anului curent de efectele tranzitorii ale majorării cotelor de TVA, precum și de nivelurile ridicate și în creștere ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, și va recepta suplimentar influențele venite din eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimente de bază, alături de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și ale creșterii prețului la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, au subliniat membrii Consiliului.

S-a sesizat, totodată, că evoluția prețurilor importurilor va redeveni temporar inflaționistă în contextul crizei energetice, și va fi potențată ca impact pe plan intern de nivelul crescut al cursului de schimb al leului, în timp ce în sens dezinflaționist sunt de așteptat să acționeze, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creșterilor de prețuri provocate în anul curent de șocul energetic, precum și ajustarea coborâtoare a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt începând cu semestrul II 2026.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este anticipată să cunoască o corecție descendentă mai modestă în trimestrul III 2026 comparativ cu proiecția precedentă, și să se reducă până la mijlocul anului 2027 pe o traiectorie sensibil mai ridicată decât cea previzionată anterior, dar să coboare la finele orizontului proiecției sub punctul central al țintei. Astfel, ea urmează să scadă la 4,8 la sută în decembrie 2026 și la 2,2 la sută în martie 2028, față de nivelurile de 4,0 la sută respectiv 2,1 la sută anticipate anterior pentru finele anilor 2026 și 2027, au evidențiat membrii Consiliului.