BNR ar putea menține dobânda-cheie în ședința din 8 august și ar putea majora perspectiva de inflație – raport Erste. Dobânzile ar putea scădea abia în primăvara lui 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată

“Inflația a surprins deja în sens ascendent față de prognoza anterioară a BNR, atât la nivelul inflației totale, cât și la cea de bază, înregistrând valori de 5,66% și respectiv 5,65% (an/an), comparativ cu proiecțiile din mai de 5,1% și 5,3%. Ipoteza BNR privind creșterea prețurilor la energie electrică după expirarea plafonului în iulie ar putea fi prea optimistă”, arată banca, arâtându-se mai pesimistă în legătură cu ținta de inflație anunțată de BNR.

“Noi prognozăm o inflație totală de 7,5% până la finalul anului, presupunând o creștere moderată a prețurilor la electricitate în iulie de aproximativ 30%, un efect de transfer de 60% din majorările TVA și un efect complet (100%) din creșterea accizelor. Estimăm că inflația de bază va fi de 6,5% (an/an) la sfârșitul anului 2025”, mai spus Erste.

“BNR este de așteptat să ignore șocul inflaționist de natură externă cauzat de măsurile fiscale. Odată ce aceste efecte vor ieși din baza de comparație statistică, impactul lor asupra venitului disponibil și a cererii agregate ar trebui să susțină procesul de dezinflație. Ajustarea fiscală este, de asemenea, de așteptat să conducă la corectarea deficitului comercial, ceea ce ar reduce presiunile de depreciere asupra leului și ar oferi BNR mai mult spațiu pentru a reduce dobânzile, având în vedere că cursul de schimb rămâne un element important în funcția sa de reacție”, arată analiștii băncii austriece.

“La conferința de presă din mai, guvernatorul BNR a declarat că reluarea scăderii dobânzilor depinde de stabilitatea piețelor și a politicii fiscale și ar putea fi luată în considerare în a doua jumătate a anului, după ce dobânzile de pe piața monetară scad sub nivelul dobânzii de politică monetară. Deși aceste condiții par, cel puțin momentan, parțial îndeplinite, creșterea inflației, atât la nivel total, cât și de bază, este posibil să întârzie planurile de reducere a dobânzilor. Între timp, relaxarea condițiilor monetare este de așteptat să continue pe termen scurt prin managementul lichidității, întrucât poziția de lichiditate a sistemului bancar față de BNR a revenit pe excedent. Aceasta reprezintă o eliminare treptată a înăspririi nedorite a politicii monetare, măsură aplicată anterior pentru a contracara slăbiciunea leului în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din mai”, amintește Erste Bank.

Analiștii băncii austriece spun că abia spre primăvara anului viitor am putea vedea o scădere a dobânzii de politică monetară.

“Deși este probabil ca economia să continue să crească sub potențial în următoarele patru trimestre, nu ne așteptăm la reduceri de dobândă până când nu va exista o mai mare claritate asupra perspectivei inflației și un grad ridicat de încredere că inflația va reveni în intervalul-țintă pe orizontul de politică monetară. Acest lucru este puțin probabil să se întâmple mai devreme de Raportul asupra inflației din februarie 2026, moment în care vedem posibilă prima reducere de dobândă după o pauză prelungită.

Pe baza evaluării noastre, tonul BNR a rămas ușor restrictiv (hawkish) la ședința de politică monetară din 8 iulie. Inflația persistentă, stabilitatea financiară și impactul măsurilor fiscale anunțate asupra creșterii PIB și inflației au fost preocupările principale ale factorilor de decizie. Comparativ cu ședința anterioară, scorul net a rămas neschimbat”, mai arată nota Erste.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis la ultima ședință, din iulie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an. De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, în cea de-a cincea şedinţă de politică monetară din 2025.

Conducerea Băncii Naţionale a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.