BNR crede că crede că rata anuală a inflației va scădea la sfârșitul T2 2027 la 2,7%

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În contextul încheierii schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice și al implementării pachetului de consolidare fiscală, rata anuală a inflației va cunoaște reconfigurări substanțiale pe intervalul proiecției, respectiv următoarele opt trimestre. Astfel, traiectoria preia în prima parte a
intervalului impactul amplu al creșterii tarifelor electricității în luna iulie 2025 și cel al majorării impozitelor indirecte – TVA și accize – în luna august
a aceluiași an, cele două șocuri având efecte de runda întâi evaluate la 2 puncte procentuale fiecare. Influența acestor măsuri asupra ratei anuale
a inflației IPC va persista timp de 12 luni. Din a doua parte a intervalului de prognoză, vor deveni dominante efectele dezinflaționiste ale consolidării fiscale, reflectate în atenuarea cererii agregate, în special a consumului și investițiilor. În aceste condiții, valorile prognozate ale ratei anuale a inflației sunt de 8,8% la finele anului curent, de 3 la sută în decembrie 2026 și de 2,7% la orizontul proiecției, trimestrul II 2027”, se arată în Raport.

Față de proiecția din Raportul asupra inflației publicat în luna mai, rata anuală a inflației IPC estimată pentru sfârșitul anului curent este mai ridicată cu 4,2 puncte procentuale.

BNR menționează că, din această revizuire, majorarea impozitelor indirecte explică 2 puncte procentuale, iar subestimarea anterioară a
impactului scumpirii energiei electrice încă 1,5 puncte procentuale.

În schimb, pentru finele anului viitor, rata anuală a inflației este mai redusă cu 0,4 puncte procentuale, pe fondul revizuirii inflației de bază.

BNR precizează că, în pofida materializării unor riscuri puternic ascendente semnalate anterior, balanța riscurilor asociate proiecției ratei anuale a inflației IPC continuă să fie înclinată în sus, sugerând posibile noi abateri în sens ascendent de la traiectoria din scenariul de bază, mai ales pe termen scurt. Persistă incertitudini privind evoluția prețurilor administrate, în special cele la gaze naturale, precum și posibilitatea unor noi măsuri de natură fiscală. Aceste incertitudini sporesc și riscul unei slăbiri a ancorării așteptărilor inflaționiste ale agenților economici pe orizontul mediu.