BNR critică instanţa care a anulat dobânda abuzivă a unui credit. Ministerul Justiţiei nu-i dă dreptate

19 09. 2013
bnr_975456789_25464700

„Au existat decizii ale unor instanţe care au anulat unele comisioane sau dobânzi. E imposibil ca printr-o hotarâre judecatoreasca sa elimini preţul insuşi al unui contract – dobânda”, a declarat Alexandru Păunescu, directorul direcţiei juridice din BNR, în cadrul Colocviului „Relația client – bancă: perspective legislative”, desfăşurat la BNR.

Într-un caz prezentat de ECONOMICA.NET, Tribunalul Bihor a decis ca un client al BCR din Oradea să nu mai plătească dobânda la credit, după ce a găsit mai multe clauze abuzive în contractul de împrumut, inclusiv pe cea referitoare la modul de calcul al dobânzii.

Clientul a luat un credit imobiliar de 105.000 de euro de la BCR în martie 2008. Dobândă era fixă, de 6,2% în primul an, şi variabilă din al doilea an, după formula: „dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă 1,20 puncte procentuale”. După primul an, dobânda a crescut la peste 10%, şi rata lunară a crescut în consecinţă. Modul de calcul al dobânzii de referinţă nu era definit nicăieri în contract, lucru considerat de către instanţă ca fiind un abuz al băncii. Mai multe despre acest caz puteţi citi aici.

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti, o implementare a Directivei 93/13/CEE, şi hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene spun că o clauză abuzivă nu se modifică, ci se elimină.

Asta susţine şi Aurel Moţiu, secretar de stat la Ministerul Justiţiei, prezent şi el la BNR. Oficialul a prezentat mai multe decizii luate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Într-unul dintre cazuri, din Slovacia, CJUE a statuat că instanţa are dreptul de a aplica din oficiu eliminarea dobânzii dintr-un contract unde nu este menţionată dobânda anuală efectivă.

În altă situaţie, de această dată din Spania, CJUE s-a pronunţat pe un caz în care o dobândă a fost modificată de către instanţă, deşi Directiva 93/13/CEE nu îi dădea acest drept, ci doar obliga judecătorul să o elimine.

„În situaţia respectivă, la decizia pe care a luat-o judecătorul de la instanţa inferioară de a modifica contractul de credit de a modifica o dobândă de 30% la 19%, care era dobânda pieţei în Spania la acel moment, Curtea Europeană de Justiţie a precizat că judecătorul spaniol a greşit, pentru că sancţiunea dispusă de directivă este anularea clauzei abuzive, şi nu înlocuirea ei cu altă clauză care să recalibreze raporturile juridice dintre părţi, pentru că altfel, în această situaţie, furnizorii de servicii şi comercianţii ar fi totdeauna încurajaţi să facă acest lucru, să introducă clauze abuzive, ştiind că sancţiunea va fi aceea, la un moment dat, dacă va fi, de a se ajunge la situaţia normală, aşa că CJUE a precizat expres acest lucru”, a declarat reprezentantul Ministerului Justiţiei.

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, a lăudat în schimb o decizie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legată tot de BCR, pe aceeaşi speţă ca cea de mai sus, care a spus că dobânda la credite nu poate fi mai mică decât cea la depozite. În acest caz, ÎCCJ şi-a contrazis o decizie dată tot de ea, după ce a aceeptat o contestaţie în anulare înaintată de BCR. Anterior, ÎCCJ decisese că este abuzivă clauza de dobândă, şi a hotărât că dobânda de referinţă variabilă a BCR trebuie interpretată ca fiind Euribor, la care se adaugă marja fixă de 1,5%.

De-a lungul timpului, BNR, chiar prin vocea Guvernatorului Mugur Isărescu, a spus că nu ţine partea băncilor în problema clauzelor abuzive.

De la 1 octombrie ar trebui să intre în vigoare două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Potrivit acestor modificări, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract, va fi eliminată din toate contractele care o conţin ale acelui profesionist.

Aplicarea celor două texte este obligatorie pentru România, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană ce trebuia implementată complet încă de la 1 ianuarie 2007. Deşi trebuiau să intre în vigoare cu restul noului Cod de procedură civilă, la 15 februarie, modificările au fost prorogate de două ori. O nouă amânare este posibilă.

Moţiu a precizat că modificările de mai sus sunt obligatorii, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană, şi România nu se poate deroga de la ele şi că nu are spaţiu prea mult de manevră. Mai mult, acesta a citat şi din recomandările Comisiei Europene pentru instituirea unor mecanisme eficiente de încetare a practicilor abuzive şi despăgubire a celor afectaţi de ele.