BNR: O majorare a ratei dobânzii cu două puncte procentuale la un credit ipotecar mediu duce la o creștere a serviciului datoriei lunar cu 17%

„În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, îmbunătăţirea capacităţii de plată se datorează în principal creditelor ipotecare, pentru care rata de neperformanţă se situează cu 0,75 puncte procentuale sub nivelul pre-pandemic (decembrie 2019). Pentru creditele de consum, evoluţiile au fost mixte, rata de neperformanţă aferentă creditelor de consum negarantate situându-se cu 0,8 puncte procentuale peste nivelul de la decembrie 2019, dar în scădere cu 1,8 puncte procentuale în cazul creditelor de consum garantate.

În schimb, riscul de dobândă este important pentru segmentul creditelor ipotecare, pe de o parte datorită maturităţii reziduale mult mai îndelungate în cazul acestor împrumuturi (18,5 ani în medie), dar şi proporţiei însemnate a creditelor cu dobândă variabilă (aproximativ 70%). Astfel, o analiză a impactului majorării ratei de dobândă cu două puncte procentuale în cazul unui credit ipotecar cu valoare şi maturitate de nivel mediu, indică o creştere a serviciului datoriei lunar cu 17%.

Se remarcă, însă, un factor important care are rolul de a atenua riscurile, respectiv introducerea limitării gradului de îndatorare (debt-service-to-income, DSTI), de la 1 ianuarie 2019, care a condus la reducerea ponderii debitorilor supra-îndatoraţi şi la creşterea capacităţii debitorilor de a absorbi şocuri negative precum cel curent”, se spune în raport.

BNR precizează că riscul de credit rămâne important pentru sectorul bancar, deşi evoluţiile din ultima perioadă au condus la diminuarea ratelor de neperformanţă atât în cazul companiilor nefinanciare, cât şi al populaţiei. Rata creditelor neperformante aferentă companiilor nefinanciare se situează pe o tendinţă descendentă, fiind aproape de minimul ultimilor 7 ani (5,3% – martie 2022), iar evoluţia caracterizează atât portofoliul de împrumuturi acordate corporaţiilor, cât şi cel aferent IMM-urilor. În cazul populaţiei, rata de neperformanţă s-a redus cu 0,33 puncte procentuale de la data ultimului Raport, până la nivelul de 3,1% în luna martie 2022. Vulnerabilităţi sunt însă observate pentru categoria debitorilor care au apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG 37/2020, rata de neperformanţă pentru această categorie fiind mai ridicată faţă de cea pentru debitorii care nu au apelat la această facilitate (13,8% faţă de 4,2% în cazul companiilor nefinanciare, respectiv 10% faţă de 3% în cazul populaţiei). Aceste vulnerabilităţi sunt de natură să fie amplificate de introducerea de noi moratorii, dacă vor întârzia recunoaşterea întârzierilor la plată.

De asemenea, raportul arată că principalele provocări la adresa sectorului bancar se referă la: o posibilă intensificare a riscului de credit în contextul unor şocuri negative asupra economiei, dar şi al creşterii ratelor de dobândă; o posibilă materializare a riscului de rată a dobânzii, pe fondul deţinerilor importante de instrumente de datorie cu venit fix (cu precădere titluri de stat) şi al nepotrivirii dintre durata activelor şi pasivelor senzitive la rata dobânzii; şi posibila amplificare a riscului cibernetic la adresa instituţiilor financiare, inclusiv ca urmare a conflictului de la graniţe, existând o monitorizare atentă a acestui tip de incidente atât la nivel naţional, cât şi european.

BNR susţine că analiza unor scenarii referitoare la apelul la moratorii (până la un nivel al ratei de accesare de 15% specifică moratoriilor COVID-19 conform OUG 37/2020) relevă că sectorul bancar românesc ar fi în continuare caracterizat de un nivel adecvat al indicatorilor de lichiditate în cazul materializării acestor scenarii, dar ar putea apărea provocări pe benzi de scadenţă şi pe monede. Impactul noilor moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor şi de solvabilitate a instituţiilor de credit va fi influenţat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat împrumuturilor care beneficiază de noi moratorii. Totodată, actualul context de creştere a ratelor de dobândă, coroborat cu efectul capitalizării dobânzilor aferente creditelor cu moratorii, este de natură să conducă la creşterea cuantumului ratelor datorate de debitori în viitor, aspect care va cântări în decizia debitorilor de a apela la noul moratoriu.