BNR recunoaşte că n-a ştiut nimic de criză. Când a aflat, prognozele erau pentru o contracţie de 10%

În toamna anului 2008 şi chiar la începutul anului 2009, nimeni dintre decidenţii români nu părea să simtă criza ce se abătuse deja asupra României. Dinspre preşedinte şi BNR veneau semnale de calmare a situaţiei, în condiţiile în care lumea financiară fierbea. La început s-a vorbit despre o încetinire a creşterii economice la 5,5-6% în 2009, iar mai târziu de o recesiune uşoară. BNR spune că am fost foarte aproape de un deznodământ şi mai rău.
Mihai Banita - mie, 07 mart. 2012, 10:19
BNR recunoaşte că n-a ştiut nimic de criză. Când a aflat, prognozele erau pentru o contracţie de 10%

Guvernatorul Mugur Isărescu ne recomanda în februarie 2009 „să o luăm mai uşor cu criza pe scări” (a declarat mai târziu că are o repulsie faţă de cuvântul criză), că România e o oază de stabilitatea şi finanţele lumii sunt în altă parte. Preşedintele Traian Băsescu ne liniştea şi el: „criza financiară nu va atinge România”, pentru ca apoi să corecteze la “criza va afecta România „aşa şi-aşa”. Încheierea acordului cu Fondul Monetar Internaţional era negată chiar şi în momentul în care emisarii FMI se aflau la Bucureşti.

Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, spune că, după primele luni ale anului 2009, instituţia a realizat cât de serioasă era problema.

“În 2009 ne-am dat seama ca recesiunea o să fie foarte profundă. Norocul a fost că prognozele pe care le-am facut cu Fondul şi Comisia, şi care arătau o contracţie de -10%, nu s-au îndeplinit”, a declarat vicele Băncii centrale la o conferinţă pe teme monetare.

Analistul Florin Cîţu a criticat polictica BNR dintr-o perspectivă monetaristă şi spune că scăderea cu 20% a masei monetare în doi ani a făcut ca scăderea economică să fie foarte puternică, de -7% în 2009 şi -1,9 în 2010.

Popa a contrat spunând că e uşor ca deciziile BNR să fie criticate după ce evenimentele au trecut, dar că la acel moment era foarte greu pentru instituţie să vadă încotro va merge economia, care se afla într-o bulă, după ani de creştere peste potenţial

Te-ar mai putea interesa și
Apocalipsa demografică a României. Ce se întâmplă cu populaţia României – cele mai recente date INS pentru 2026
Apocalipsa demografică a României. Ce se întâmplă cu populaţia României – cele mai recente date INS pentru 2026
Populaţia României îşi continuă declinul demografic ce durează deja de peste 34 de ani. Populaţia rezidentă a României a fost de 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere......
Innobyte încheie primul semestru din 2026 cu afaceri de 9,5 milioane lei
Innobyte încheie primul semestru din 2026 cu afaceri de 9,5 milioane lei
Innobyte, una dintre cele mai importante companii românești specializate în servicii și soluții pentru eCommerce, deținută ...
Revoluția aplicațiilor financiare și de divertisment. Cum s-a schimbat comportamentul de consum pe mobil
Revoluția aplicațiilor financiare și de divertisment. Cum s-a schimbat comportamentul de consum pe mobil
Telefonul mobil a trecut, într-un timp surprinzător de scurt, de la instrument de comunicare la interfața prin care administrăm ...
Cum văd managerii economia României până la sfârșitul lunii octombrie – date INS
Cum văd managerii economia României până la sfârșitul lunii octombrie – date INS
Managerii din toate sectoarele economice aferente cercetării statistice estimează relativă stabilitate a activităţii ...