BNR schimbă regulile jocului pe piața valutară. Ce se modifică pentru bănci, fintech-uri,  companii și populație în cazul tranzacțiilor cu valută

Banca Națională a României propune modificarea Regulamentului nr. 4/2005 privind regimul valutar, printr-un proiect care extinde explicit regulile valutare la fintech-uri și transferă mai multă responsabilitate către instituțiile prin care sunt realizate operațiunile valutare. Până acum ele nu erau incluse.

”Rezidenții și nerezidenții vor putea deschide și menține conturi în lei și valută nu doar la bănci, ci și la instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică. Totodată, aceste instituții vor intra explicit sub regulile regulamentului valutar”, arată proiectul BNR.

Practic, BNR adaptează cadrul legal la piața actuală, în care servicii precum conturile valutare și plățile internaționale sunt oferite tot mai mult și de fintech-uri, nu doar de bănci.

Băncile și fintech-urile vor fi responsabile pentru verificarea tranzacțiilor valutare

Cea mai importantă schimbare este obligația băncilor, instituțiilor de plată, emitenților de monedă electronică și IFN-urilor de a verifica dacă operațiunile valutare dispuse de clienți respectă regulile BNR.

Instituțiile vor trebui să își elaboreze propriile norme interne și să stabilească ce documente și informații sunt necesare pentru încadrarea unei operațiuni valutare. În plus, acestea vor putea solicita clienților documente justificative suplimentare, atunci când le consideră necesare.

Instituțiile trebuie însă să aibă proceduri prin care să poată demonstra că au verificat respectarea regimului valutar. BNR va controla ulterior aceste proceduri și modul în care sunt aplicate, prin Direcția Supraveghere.

De asemenea, este pentru prima dată când un text de reglementare al BNR conține textual posibilitatea sancționării instituțiilor care nu își îndeplinesc obligațiile de verificare prevăzute la noul art. 71.

Deci, clientul efectuează o operațiune valutară care trebuie să respecte regulamentul. Banca/fintech-ul/IFN-ul are obligația să verifice și să aibă proceduri prin care să demonstreze că verificarea a fost făcută. Dacă instituția nu își face această treabă, BNR poate sancționa instituția, nu este vorba doar despre o eventuală problemă a clientului. Proiectul crește semnificativ responsabilitatea intermediarilor financiari pentru respectarea regimului valutar.

Pentru populație, impactul ar trebui să fie limitat

Pentru persoanele fizice care folosesc conturi în valută pentru operațiuni obișnuite, proiectul nu introduce, prin proiect, o restricție generală privind deținerea sau utilizarea euro sau a altor valute.

Rezidenții pot în continuare să aibă conturi în lei și valută, iar proiectul extinde explicit această posibilitate și la instituțiile de plată și emitenții de monedă electronică.

Impactul se poate vedea însă atunci când natura tranzacției necesită verificare. În astfel de situații, clientului i se pot solicita documente sau informații justificative suplimentare.

Companiile sunt cele care pot simți mai puternic schimbarea

Pentru firme, modificarea este mai relevantă, în special în cazul operațiunilor valutare între rezidenți.

Regulamentul păstrează distincția dintre operațiunile valutare între rezidenți și cele dintre rezidenți și nerezidenți. Prin urmare, noul proiect nu elimină regulile privind situațiile în care o tranzacție între două entități rezidente poate fi efectuată în valută.

Schimbarea este că banca sau instituția financiară prin care este efectuată operațiunea primește o responsabilitate explicită de a verifica încadrarea tranzacției în valută.

Pentru companii, acest lucru poate însemna proceduri mai clare, dar și un posibil cost administrativ mai mare: documente justificative, verificări suplimentare și eventuale întârzieri în cazul tranzacțiilor neobișnuite sau insuficient documentate.

Un regulament vechi, adaptat unei piețe financiare noi

În esență, BNR încearcă să aducă Regulamentul nr. 4/2005 într-o piață în care serviciile financiare digitale, instituțiile de plată și moneda electronică au devenit mult mai importante.

Proiectul nu introduce o limitare generală a deținerii sau utilizării valutei și nu schimbă regimul cursului de schimb.

Miza este alta: BNR vrea ca instituțiile prin care trec operațiunile valutare să aibă un rol mai clar în verificarea respectării regulilor existente.

Pe scurt, proiectul modernizează regulamentul valutar pentru a acoperi și apariția fintech-urilor, dar mai ales schimbă responsabilitatea din piață: instituțiile financiare nu vor mai fi doar executanții tranzacțiilor valutare, ci vor trebui să poată demonstra că tranzacțiile respectă regimul valutar, altfel vor fi sancționate.