BNR schimbă regulile pentru conducerea și supravegherea băncilor. Cerințe noi pentru șefi, inclusiv în privința remunerației

BNR a publicat pe 9 noiembrie 2026, pe site-ul băncii, proiectul care se află în consultare publică până pe data de 23 noiembrie 2026 pentru transmiterea observațiilor și propunerilor. Documentul  aliniează legislația națională cu noile cerrințe europene privind guvernanța și supravegherea instituțiilor de credit.

În total, proiectul propune 130 de modificări. Astfel, printre cele mai importante se leagă de faptul că după publicarea protectului, Consiliile de administrație ale băncilor vor avea responsabilități mai bine delimitate și documentate. Nu este suficientă existența formală a unui consiliu și a unei conduceri executive; trebuie să existe o separare clară între decizie și supraveghere.

Instituțiile de credit vor trebui să documenteze atribuțiile fiecărui membru al conducerii, liniile de raportare și responsabilitățile individuale, astfel încât să fie clar cine ia deciziile, cine gestionează activitatea curentă și cine supraveghează executarea strategiilor.

De asemenea, BNR își extinde evaluarea asupra persoanelor cu funcții-cheie. Nu mai este vorba doar despre administratorii și directorii băncilor, ci și despre persoanele care gestionează riscurile, conformitatea, auditul și activitățile importante.

Modificări și în regulile de remunerare și calcul al riscurilor

Proiectul introduce cerințe suplimentare privind remunerarea personalului care are un impact semnificativ asupra profilului de risc al băncii. Coordonatorii funcțiilor de control intern trebuie remunerați în funcție de obiectivele propriilor funcții, independent de performanțele unităților operaționale pe care le controlează.

Sunt incluse și prevederi privind persoanele cu remunerații totale de cel puțin 500.000 de euro, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de regulament.

În paralel, documentul actualizează prevederile tehnice privind cerințele de capital și riscul de credit, în corelare cu Regulamentul european CRR3. Pentru anumite expuneri garantate cu ipoteci asupra imobilelor comerciale situate în România, este menținută o pondere de risc de 100%.

Proiectul mai prevede că documentația aferentă evaluării persoanelor din conducerea instituțiilor de credit și corespondența cu BNR trebuie transmise în limba română.

Actul normativ clarifică exact categoria persoanelor care se află în funcții cheie în conducerea băncii

Proiectul clarifică și extinde categoria persoanelor considerate deținători de funcții-cheie în cadrul unei bănci. Pe lângă coordonatorii funcțiilor de control intern și directorul financiar, sunt incluse persoanele care conduc structurile juridice, de trezorerie și de creditare, precum și alte activități care pot expune banca unor riscuri semnificative.

Aceste persoane trebuie să îndeplinească cerințe de competență, experiență profesională și integritate. Pentru persoanele care dețin funcții-cheie, proiectul stabilește ca regulă o experiență cumulată de cel puțin cinci ani în domeniul financiar-bancar, putând fi luată în considerare și experiența dobândită în domenii specializate relevante, precum IT, audit, contabilitate sau juridic.

Actul normativ dorește o consolidare a independenței funcțiilor de administrare a riscurilor, a celor de conformitate și audit intern. Aceste structuri trebuie să dispună de autoritate, resurse și acces direct la organul de conducere în funcția sa de supraveghere.

În cazul auditului intern, proiectul insistă asupra independenței față de activitățile verificate și prevede că această funcție nu poate fi combinată cu alte funcții de control intern.

Relațiile de familie și cele profesionale, luate în calcul la evaluarea conflictelor de interese

Proiectul acordă o atenție suplimentară conflictelor de interese din instituțiile de credit. Politicile interne trebuie să identifice inclusiv situațiile care pot apărea din relațiile personale și profesionale ale angajaților, inclusiv cele ale membrilor apropiați ai familiilor acestora.

BNR își rezervă, de asemenea, posibilitatea de a identifica și alte conflicte de interese semnificative decât cele enumerate expres în regulament, solicitând instituțiilor să le gestioneze și să le atenueze.

Există și o precizare referitoare la angajații care sunt acționari ai băncii sau care au depozite, credite ori utilizează alte servicii ale instituției. Aceste situații nu sunt considerate automat conflicte de interese semnificative dacă valoarea participației, a sumelor depuse sau împrumutate ori a serviciilor utilizate se situează sub pragul de 1% din capitalul eligibil al instituției de credit.

Riscurile climatice și cele legate de criptoactive intră în evaluare prudențială

Un alt element important este includerea explicită a riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în cadrul de administrare a riscurilor bancare.

Instituțiile de credit vor trebui să revizuiască strategiile și politicile de administrare a riscurilor, ținând cont atât de mediul macroeconomic, cât și de impactul factorilor ESG pe termen scurt, mediu și lung. Sunt prevăzute și planuri pentru abordarea riscurilor asociate procesului de tranziție către neutralitatea climatică până în 2050.

BNR va evalua nu doar expunerea băncilor la aceste riscuri, ci și calitatea planurilor întocmite și progresele înregistrate în aplicarea lor. Proiectul introduce explicit în evaluarea BNR procesele prin care băncile identifică și gestionează riscurile asociate expunerilor la criptoactive și furnizării de servicii legate de acestea.

Sucursalele din state terțe intră sub cerințe mai clare de raportare și control. BNR urmărește să aibă acces la informațiile necesare chiar și atunci când anumite funcții sunt realizate de instituția-mamă din străinătate.