BNR se aşteaptă la o accelerare uşoară a creşterii PIB în T3, datorită performanţelor foarte bune ale agriculturii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„La nivelul întregului PIB este însă de aşteptat o accelerare uşoară a creşterii acestuia în trimestrul III, datorită performanţelor foarte bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării consistente din perioada similară a anului trecut, o modestă scădere a dinamicii lui anuale în primele trei luni ale semestrului II 2021, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a constatat că, potrivit evoluţiilor recente ale indicatorilor relevanţi, continuarea creşterii alerte în termeni anuali a economiei în trimestrul III este susţinută probabil doar de cererea internă – prioritar de consumul privat şi, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix. În schimb, din partea exportului net este posibilă o contribuţie negativă mărită la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care în luna iulie exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus mult mai pronunţat variaţia anuală decât importurile, conducând şi la accelerarea puternică a creşterii anuale a deficitului comercial”, se spune în minuta BNR publicată vineri.

Pe acest fond, pe ansamblul primelor şapte luni ale anului, deficitul de cont curent a continuat să depăşească cu peste 70% nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior, au reliefat unii membri ai Consiliului, în pofida prelungirii evoluţiei relativ mai favorabile a balanţelor veniturilor, scrie Agerpres.

„Inclusiv în acest context, preocupantă a fost considerată conduita politicii fiscale, prezumată a deveni restrictivă din 2021, în condiţiile în care, coordonatele recentei rectificări bugetare şi instabilitatea mediului politic intern erau de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces esenţial pentru corecţia dezechilibrului extern, şi, totodată, necesar din perspectiva angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv, au arătat mai mulţi membri ai Consiliului. S-a apreciat că incertitudini şi riscuri suplimentare la adresa situaţiei finanţelor publice decurg din volumul ridicat al cheltuielilor permanente şi din scumpirea drastică a energiei şi a materialelor de construcţii, dar şi din eventuale abordări menite să atenueze impactul creşterii preţurilor unor utilităţi, prioritar pentru populaţie, precum şi din noi măsuri guvernamentale motivate de deteriorarea abruptă a situaţiei epidemiologice”, se precizează în documentul citat.

Un grad ridicat de incertitudine caracterizează însă şi perspectiva absorbţiei fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susţinut membrii Consiliului, evocând aprobarea de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, dar şi paşii ce mai trebuie parcurşi pentru începerea atragerii sumelor alocate, precum şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.

Totodată, incertitudini şi riscuri crescute generează noul val pandemic, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, evidenţiind înrăutăţirea accelerată a situaţiei sanitare şi nivelul foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, dar şi gradul mai redus de severitate al restricţiilor probabil reinstituite, precum şi capacitatea crescută de adaptare a firmelor şi populaţiei la cerinţe de distanţare socială.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după stoparea în luna mai a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţă secundară şi întărirea ulterioară a controlului exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

BNR precizează că o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează readucerea şi menţinerea pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate, la începutul acestei luni, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50%, de la 1,25%, concomitent cu păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00%, de la 0,75%, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00%, de la 1,75%.

De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.