BNR trage semnalul de alarmă. România rămâne fără forță de muncă. Lipsa educației, muncitorii străini și îmbătrânirea ne plasează la coada UE. Primul loc la oameni fără liceu

Specialiștii BNR arată că 40% dintre firmele din România reclamă probleme cu forța de muncă, iar în cazul corporațiilor procentul urcă chiar la 54%. Mai mul  decât atât, explică analiza citată, procentul real al firmelor care au probleme ar putea fi chiar mai mare, reprezentanții acestora evitând să vorbească despre ele în condițiile în care fenomenul s-a cronicizat.

” Rezultatele extrase din Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF), realizat de BNR, au relevat faptul că disponibilitatea forței de muncă bine pregătite a reprezentat o dificultate destul de des întâlnită în rândul companiilor în perioada septembrie 2024 – februarie 2025 (locul patru în clasament), aproximativ 40 la sută dintre acestea considerând lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă (procentul urcă la 54 la sută în cazul corporațiilor).”, scriu cei de la BNR.

La nivel european suntem cu mult peste medie în ceea ce privește procentul firmelor care au dificultăți în a găsi forță de muncă calificată. ” În raport cu alte state comunitare, conform sondajului ECB SAFE (similar FCNEF), România pare să resimtă mai intens lipsa acută de personal calificat. Pe o scară de la 1 la 10, în ordine crescătoare după nivelul importanței, companiile românești au
perceput că lipsa de personal calificat s-a situat, în medie, la 8,1 puncte în intervalul aprilie-septembrie 2024, în timp ce media UE27 s-a plasat la 6,7 puncte. Rezultatul este confirmat și de cel mai recent raport EURES realizat pentru anul 2024, care plasează România pe locul 5 în UE, din perspectiva deficitului de personal resimțit la nivel de grupe ocupaționale.”, arată cei de la Banca Națională.

Educația, prima mare problemă, deși majoritatea elevilor merg spre învățământ vocațional și profesional. Aabandonul și procentul mare de oameni fără liceu ne plasează la coada UE

Prima mare cauză a lipsei de forță e muncă bine calificată este educația. Mai precis lipsa acesteia. Paradoxal, România ar fi trebuit să stea bine din acest punct de vedere, din moment ce majoritatea elevilor care termină ciclul gimnazial aleg să meargă spre învățământul vocațional (care permite în mod normal acces mai rapid la piața muncii) decât spre cel teoretic general. Din păcate, însă, mulți dintre acești elevi abandonează școala înainte să o termine.Maim mult, avem cea mai mare pondere

„Cu toate că, în România, ponderea cursanților care participă la un program cu
o orientare vocațională în învățământul secundar superior (învățământ liceal și profesional) este mai mare față de cea aferentă celor care aleg un program cu orientare generală (filiera teoretică din cadrul învățământului liceal), respectiv 56 la sută față de 44 la sută în 2023, această direcție înregistrează o rată mai ridicată a abandonului școlar și o rată mai scăzută de promovare a examenului
de bacalaureat (ușor sub 60 la sută față de circa 86 la sută în cazul orientării generale), ceea ce afectează implicit oferta de lucrători calificați. În plus, România înregistrează de departe cea mai mare pondere a elevilor care nu sunt înscriși în învățământul secundar superior, deși ar fi trebuit, ținând cont de vârstă – aproape 27 la sută în 2023, cu mult peste media UE (circa 7 la sută).”, notează analiza.

Migrația, a doua mare problemă. Muncitorii străini pun presiune, cei români pleacă în continuare în străinătate

Inversarea fluxului dintre emigrație și migrație, în sensul că România primește acum mai mulți muncitori străini decât trimite muncitori afară, este o altă sursă de tensiune pe piața muncii. Iată principalele aspecte punctate de BNR la acest capitol:

– După mai bine de două decenii în care România a înregistrat o migrație netă negativă – fiind printre puținele state membre ale Uniunii Europene cu un astfel de parcurs, indicatorul a cunoscut o schimbare de semn în ultimii doi ani. Deși țara se confruntă în continuare cu un flux semnificativ de persoane care aleg să își stabilească reședința în țări din Occident, numărul celor care au intrat pe teritoriul țării noastre a crescut, atingând un nivel comparabil cu cel al emigrărilor.

– Referitor la cetățenii străini, numărul imigranților a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită lucrătorilor provenind din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE (probabil, în general, muncitori necalificați care aparțin țărilor în curs de dezvoltare) și prea puțin celor din UE (4,2 la sută13 față de aproape 30 la sută din state non-UE). În paralel, România continuă să piardă un număr important de lucrători, posibil cu o pregătire superioară celor care intră în țară, întrucât aceștia reușesc să se stabilească în țări mai dezvoltate (precum Spania, Germania sau Italia), care le oferă perspective mai bune și un nivel de trai mai ridicat.

Îmbătrânirea populației, bomboana de pe colivă

Nu în ultimul rând, structura demografică tot mai precară contribuie la rândul său la adâncirea deficitului de forță de muncă. Mai precis, îmbătrânirea populației, reduce numărul lucrătorilor disponibili.” Îmbătrânirea populației și variațiile în structura populației pe grupe de vârstă influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung. În România, populația cu vârsta de cel puțin 65 de ani a înregistrat o creștere constantă începând cu anul 2013, extinzându-se cu aproape 17 la sută
până în 2024. Astfel, ponderea persoanelor vârstnice a ajuns la 20 la sută din totalul locuitorilor în 2024 (față de 16,3 la sută în 2013), în timp ce vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani comparativ cu 40,5 ani în 2013″, arată BNR.

AICI găsiți întregul studiu, inclusiv concluziile specialiștilor care l-au realizat