BNR: Transmisia efectelor asupra pieţei a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat

Economica.net
14 05. 2018
bnr_5433566_28139300

‘În ceea ce priveşte condiţiile monetare, membrii Consiliului au apreciat că acestea au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie. S-au făcut referiri la creşterea şi menţinerea principalelor cotaţii ale pieţei monetare interbancare deasupra ratei dobânzii de politică monetară ulterior iniţierii de către BNR a operaţiunilor de atragere de depozite la termen cu alocare integrală, precum şi la relativa stabilitate manifestată de cursul de schimb al leului. A fost evidenţiată şi tendinţa de mărire în primul trimestru a ecartului dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen, anticipându-se însă că aceasta se va inversa, pe măsura consolidării efectelor întăririi de către BNR a controlului exercitat asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, implicând şi o creştere a competiţiei între bănci pentru atragerea de rezerve, eventual potenţată de iniţiativa Ministerului Finanţelor Publice de a emite titluri de stat pentru populaţie. Din această perspectivă, s-a considerat că transmisia efectelor asupra pieţei a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă’, se spune în minuta BNR.

Potrivit documentului, în discuţia privind poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că datele statistice revizuite indică o decelerare a creşterii economice în trimestrul IV 2017 doar uşor mai pronunţată decât cea estimată anterior, dinamica ei anuală menţinându-se robustă, la 6,7 %. Totodată, structura generală a determinanţilor săi a cunoscut ajustări minore, în condiţiile în care contribuţia majoritară, dar în diminuare, a consumului gospodăriilor populaţiei a fost uşor revizuită în jos, la fel ca şi aportul pozitiv în creştere al formării brute de capital fix, concomitent cu reconfirmarea valorii negative mărite a exportului net; aceasta reflectă accentuarea ecartului negativ dintre dinamica anuală a exporturilor şi cea a importurilor, contribuind la accelerarea adâncirii deficitului de cont curent, care pe ansamblul anului 2017 a ajuns la 3,4% din PIB.

‘În acelaşi timp, s-a arătat că decelerarea expansiunii economice este aşteptată să cunoască o relativă temperare în semestrul I 2018 în raport cu trimestrul IV 2017, dată fiind previzibila reintensificare sensibilă a ritmului ei trimestrial în intervalul ianuarie-martie, succedată doar de o uşoară încetinire a acestuia în trimestrul II. S-a observat că un asemenea context face probabilă prelungirea trendului lent crescător al excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent şi că reevaluarea consistentă în jos a amplitudinii lui estimate pentru anul 2017 şi în perspectivă este consecinţa revizuirii ample de către INS a seriei istorice de date privind PIB. S-a apreciat că, potrivit datelor cu frecvenţă ridicată, consumul privat a constituit probabil şi în trimestrul I motorul creşterii economice încă robuste, dar şi principalul determinant al încetinirii acesteia, în timp ce un aport pozitiv în creştere la dinamica PIB este posibil să-l fi adus formarea brută de capital fix, sub impulsul înviorării construcţiilor nerezidenţiale şi a celor inginereşti ‘, se spune în minuta BNR.

În schimb, în cazul exportului net e posibilă menţinerea sau chiar mărirea contribuţiei negative, membrii Consiliului considerând preocupantă dinamica anuală în continuă creştere a importurilor de bunuri şi servicii şi accelerarea în primele luni din acest an a creşterii deficitului de cont curent în raport cu perioada similară din 2017.

De asemenea, a fost remarcată scăderea în termeni anuali a volumului investiţiilor străine directe.

Membrii Consiliului au evidenţiat tensiunile ridicate de pe piaţa muncii, anticipate să persiste, date fiind inclusiv cele mai recente date şi rezultate ale unor sondaje de specialitate, indicând totuşi o moderare uşoară a aşteptărilor privind angajările în perspectivă apropiată.

Nu în ultimul rând, membrii Consiliului au observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în martie constant, la 6,1%, în condiţiile accelerării uşoare a creşterii creditului acordat populaţiei, compensată ca impact de decelerarea dinamicii împrumuturilor societăţilor nefinanciare. Creşterea creditului a continuat să fie antrenată doar de componentă în lei, a cărei pondere în total a urcat la 63,6%.

‘În discuţiile referitoare la evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen mediu reconfirmă în linii generale coordonatele prognozei publicate în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2018, traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei fiind doar uşor revizuită în sus pe termen scurt şi marginal în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp. Astfel, după o nouă previzibilă creştere în luna aprilie, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să rămână timp de mai multe luni în jurul nivelului înalt astfel atins, pentru ca la finele anului curent să revină în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, la 3,6%, iar apoi să coboare, dar să se şi cantoneze în jumătatea lui superioară, ajungând la finalul orizontului prognozei la nivelul de 3%, marginal inferior celui anticipat anterior, de 3,1%’, conform minutei BNR.

Totodată, documentul precizează că în urma analizei membrii Consiliului au considerat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin creşterea cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară.

‘În sprijinul abordării au fost invocate şi riscurile în sens ascendent la adresa perspectivei inflaţiei induse de gradul înalt de tensionare a pieţei muncii şi de deficienţele ei structurale, cu potenţial impact peste aşteptări asupra dinamicii salariilor, implicit asupra costurilor firmelor. Au fost semnalate şi caracteristicile execuţiei bugetare din primul trimestru al anului, precum şi eventuala creştere relativ mai solidă a economiei zonei euro şi a celei globale în 2018, în contextul expansiunii sincronizate peste trend a economiilor dezvoltate şi a celor emergente, favorizată şi de prelungirea caracterului relaxat al condiţiilor financiare, precum şi de stimulul fiscal aplicat economiei americane. Unii membri ai Consiliului au subliniat că ridicarea ratei dobânzii de politică monetară este necesară şi pentru a proteja credibilitatea băncii centrale în contextul actual’, se menţionează în document.

Potrivit minutei BNR, membrii Consiliului au apreciat aceste riscuri ca fiind dominante în actualul context. Au fost însă remarcate şi incertitudinile legate de realizarea investiţiilor publice şi a programului de atragere de fonduri europene. S-au făcut, de asemenea, referiri la tendinţa încrederii populaţiei şi a companiilor, precum şi la potenţialul impact mai mare exercitat asupra venitului disponibil real al populaţiei de majorarea preţului combustibililor şi a tarifelor unor utilităţi.