BNR vorbește oficial despre cursul de schimb optim. Ce și cum decide banca centrală legat de cursul de schimb valutar

„ Studierea efectelor pe care cursul de schimb le are asupra economiei și sistemului financiar, în ansamblu, reprezintă deopotrivă știință și artă. Știință, întrucât avem nevoie de un cadru metodologic solid care să ne permită construcția unui laborator de analiză. Artă, deoarece nu există o abordare metodologică perfectă, mai ales în cazul cursului de schimb, și atunci este nevoie de experiență pentru a acomoda cât mai bine specificul economiei și al sistemului financiar în acest laborator de analiză„, notează Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, într-un material publicat de www.studiifinanciare.ro.

Oficialul băncii centrale face un istoric al evoluției cursului de schimb valutar în România de după 1989, tratând, în același timp, problema cursului de schimb de echilibru, adică a nivelului la care cursul ar trebui să stea astăzi, astfel încât impactul său asupra economiei să fie optim.

„Atunci când încercăm să determinăm un anumit curs de echilibru, este indicat să ne asigurăm că episoade singulare din istoria economiei pe care o investigăm nu prezintă o influență foarte ridicată asupra evaluărilor despre prezent, care să ducă la realizarea unor judecăți de valoare imprecise. „, mai arată Badea.

Prim-viceguvernatorul prezintă și felul în care BNR abordează problema cursului de schimb, în comparație cu alte țări. ” Pe pagina Băncii Naționale a României, în secțiunea dedicată regimului cursului de schimb al leului, se precizează faptul că regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanță cu utilizarea țintelor de inflație ca ancoră nominală a politicii monetare şi permițând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia. Așadar, în România, banca centrală nu determină și nu fixează cursul de schimb, așa cum încă se întâmplă, de exemplu, în Bulgaria, până când va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2026. Ca urmare a efectelor severe determinate de o criză financiară profundă, Bulgaria a decis, începând cu 1997, aplicarea unui regim valutar de tip consiliu monetar, ce presupunea fixarea strictă a monedei naționale (leva) față de o monedă de referință. Inițial, moneda de referință a fost marca germană, iar din 1999 a fost decisă considerarea euro ca monedă de referință. O primă concluzie ce se desprinde de aici este că nu putem confunda volatilitatea redusă a cursului de schimb al unei monede cu regimul de curs de schimb fix.”, arată Leonardo Badea.

Potriivit acestuia, felul în care o bancă centrală, deci și BNR, abordează problema cursului de schimb reprezintă un demers complex, care trebuie să țină cont de foarte multe elemente. ” În același timp, preocuparea privind adecvarea unui anumit regim de curs de schimb și, respectiv, modul în care ar trebui implementată politica de curs de schimb, reprezintă un demers complex din punct de vedere științific, iar răspunsurile depind, în mare măsură, de particularitățile economice, financiare și politice ale țării respective. Astfel, dacă analizăm primele 15 țări din lume după mărimea GDP, vom vedea diferențe importante în politica acestora cu privire la cursul de schimb (desigur, cu excepția țărilor din zona euro a căror politică de curs de schimb este comună). O diferență importantă care determină abordarea în ceea ce privește cursul de schimb este dată de statutul de economie avansată sau economie emergentă.”, se arată în materialul amintit.

AICI puteți parcurge întreaga analiză a prim-viceguvernatorului BNR, în care se tratează problema cursului de echilibru și a măsurilor pe care ar trebui să ia banca centrală în acest sens